ASCULTARE, CUI?

De la cei mai de jos functionari ai statului, pana la mass-media care ne-arata zilnic ce ponoase trag cei care nu-i dau ascultatre, suntem indemnati sa ne supunem si sa fim cuminti, daca nu vrem sa ne atragem un control, o amenda, o ancheta penala, sau chiar ani grei, in puscarie.

Fireste, toate aceste amenintari, sunt indreptate impotriva noastra, a oamenilor obisnuiti, care nu avem averi de milioane de euro, apartenenta la vre-o loja oculta satanica sau la serviciile secrete si influenta politica pe care acestea le confera, intr-un sistem nereprezentativ si corupt.

Suntem fortati sa jucam un joc ale carui reguli strambe, sunt indreptate impotriva noastra, facand frumos, unor mici si mai mari ticalosi, de dragul de-a ne intoarce acasa in sanul familei, pentru a-i injura la un pahar, pe cei care ne fac viata amara.

Suntem dispusi sa toleram incalcari si abuzuri intolerabile, pentru a ne conforma idioatei si ticaloasei expresii: “capul plecat, sabia nu-l taie”.

Astfel, rabdam cozi pentru a plati taxe oneroase, ghisee la care ne inclinam din mijloc, oameni ai legii a caror singura lege este faradelegea, aratand respect cel putin pe fata, unor lichele securiste si progeniturilor lor, indivizi a caror unica pretentie la respectabilitate o constituie largimea pungii, inaltimea vilei si latimea limuzinelor din goana carora ne stropesc, sau calca.

Acestia sunt cei care in loc de a tremura de frica noastra, asa cum au facut-o in ‘89-’90, uitand de-atunci de ea, au acumulat prin manipulare, jaf si vanzarea averii nationale, adevarate comori. Prin controlul pozitiilor cheie, ei se asigura ca tot ce misca-n tara asta, se face daca nu in folosul lor vadit, cel putin astfel incat sa nu ii deranjeze. A venit vremea sa le fie iarasi frica.

In fond, nu noi le datoram ascultare celor ale caror salarii, le platim, ci invers. Intr-un interval de timp neasteptat de scurt, servitorul public, face iarasi pe seful cu stapanii sai, mai arogant si dispretuitor decat ii sade bine chiar si unui stapan adevarat.

La nivelul de sus, ne tradeaza unui imperiu strain si ostil, la cel mijlociu, fac temenele celor mai mari, pe cand celor de jos, nu le ramane decat sa le slujeasca, asuprindu-ne pe noi.

In fond, ce poate fi mai important, decat pastrarea serviciului, chiar si asa ingrat, cum este?

In tot acest timp, suntem bombardati intr-o adevarata campanie de denigrare a tot ceea ce ne face pe noi Romani, cu initiative si diatribe virulente lansate impotriva Celui Caruia Ii datoram intreaga noastra ascultare si a slujitorilor Lui.

De la campania impotriva icoanelor in scoli, la neincetatele atacuri ale unui CNSAS devenit politie politica, la veritabilele linsaje mediatice pe care niste proteveuri si antene impanzite cu alogeni, le-au lansat impotriva Bisericii noastre strabune, cu toate traditiile ei minunate..

Cand ati urmarit ultima oara o “stire”, in care un mare hram, sa nu fi fost raportat ca o “imbulzeala” a unor superstitiosi ridicoli ? Cand ati vazut un credincios cult, inteligent si bine imbracat, intervievat la fata locului ? Nu-i vaneaza cumva reporterii pe cei care avand credinta curata, nu o pot exprima in chip coerent? De ce se infig camerele de luat vederi si frumuselele, dar nestiutoarele reporterite, numai ca sa prezinte multimile binecredinciosilor ca gloate necivilizate, cuviosenia fata de sfinti si moastele lor, ca obscurantism si asteptarile la aghiazma mare si agapa frateasca de la sfarsit, ca o adunatura care da din coate ca sa ajunga ?

I-ar duce capul pe unii botezati in credinta sa faca asta, daca nu l-i s-ar impune de undeva, de sus ?

Printr-un conglomerat de televiziuni, ziare si posturi radio, a caror adevarati stapani se afla inafara, liantul natiunii noastre, este diluat, esenta noastra otravita, iar fiinta Romanului, indepartata de adevarul care l-a creat.

Cum se compara “Eu sunt calea, adevarul si viata”, cu “valorile UE, alianta NATO, si spatiul Schengen ?

Cum se face ca pentru a le dobandi pe astea din urma, suntem fortati sa renuntam la Cel dintai?

De cand au devenit guvernantii nostri, niste lachei ai unora care ne vrajmasesc de moarte, in loc de a ne reprezenta pe noi – De ce ii toleram?

Cand cei care pretind ca ne reprezinta, s-au dus cu arme si bagaje, la dusmanii nostri, cui se cuvine sa dam ascultare ? Cand legile pamantesti sunt date de un parlament pus pe capatuiala, semnate de un presedinte tradator si aplicate de niste functionari corupti, se cade oare sa ne conformam, sau firesc ar fi sa le comparam legilor ceresti, respingandu-le pe cele care nu sunt modelate dupa ele ?

Datoram noi supunere unor nemernici care ne tradeaza, sfideaza si batjocoresc, sau Celui care ne-a facut, ne iubeste si ne doreste intru imparatia Lui ?

Normal ar fi ca cei pe care ii alegem, sa oglindeasca poporul care i-a ales, dar anormalul a devenit noua stare de lucruri, pe care noi o acceptam, din inertie si indiferenta.

Daca nu vrem sa devenim un biet ingredient in supa scarboasa a globalizarii masonice, este imperativ sa ne regasim carma si impreuna cu ea, carmaciul.

Mesajul este scris in inimile fiecaruia dintre noi, cei ce-am fost botezati in numele Lui.

De ce-am permite ca el sa fie sters, de niste lozinci ordinare, scornite de unii care urandu-L pe El, ne urasc si pe noi, fiii Lui ?

Nu avem noi mai multa minte de-atat? S-au ispravit barbatii care sa-si apere neamul cu sabia si s-au istovit femeile lor intr-atat, de nu mai pot da nastere pruncilor, pe care sa-si bazeze neamul si familia, viitorul ?

Au devenit puii de vulturi niste ciori nenorocite, numai prin repetitia unor mesaje otravite, scrise-n limba noastra?

Acum ori niciodata, croieste-ti alta soarta, la care sa se-nchine, barbarii tai dusmani”.

Articol scrise de Domnul Nicolae

O IPOTEZA PLAUZIBILA

O ipoteza a unui cititor cu privire la destinatia armelor furate recent din depozitul militar:

Anuntul pe care il fac este foarte IMPORTANT; ieri am aflat din presa si astazi am inteles ca s-a “zvonit” si la radio ca s-au furat ARME dintr-un depozit din Romania. In cadrul anuntului se spunea ca deja lipseste si o cantitate importanta de munitie de diferite tipuri. Acest anunt nu este deloc intamplator in contextul in care ne aflam. Stim cu totii ca in America cand a fost vorba sa se instaureze un regim de control foarte bine pus la punct s-a invocat atentatul de pe 11 septembrie. Acum la noi, oamenii tocmai incep sa se trezeasca si sa vada cine ii conduce atat din punct de vedere politic, cat si religios. Si aceasta “disparitie” a unei cantitati importante de arme este sigur in legatura cu eventualele “masuri de securitate” care deja au fost luate: s-a declarat alerta de GRADUL I. Trebuie sa intelegem ca aceste miscari diversioniste, menite sa “imprastie” atentia oamenilor si s-o distraga de la adevarata problema a MICRO-CIPURILOR, vor fi cu siguranta in crestere, pentru a slabi forta de reactie si pentru a o imprastia in diferite zone de interes. Totodata, trebuie sa intelegem faptul ca MASONERIA se afla la baza acestor actiuni VICLENE prin care poporul ROMAN este inselat pas cu pas prin tot felul de “masuri” adoptate, gen “instaurarea gripei aviare”, introducerea prin decret parlamentar(!) a sarii iodate in alimentatia romanului, fie ca vrea, fie ca nu vrea, inocularea vaccinurilor ucigase la fetitele din Romania etc. Cum se explica faptul ca au disparut atatea arme in contextul in care pana si in unele universitati din Romania si in unele camine studentesti s-au instalat CAMERE de LUAT VEDERI??? Cu atat mai mult, intr-un depozit de armament, trebuia sa fie asigurata o SECURITATE MAXIMA… Lupta trebuie sa fie, cel putin din partea noastra, a ROMANILOR CRESTINI ORTODOCSI, PE FATA, caci se pare ca guvernul Romaniei, parlamentul, mass-media si Patriarhia lupta VICLEAN. Pai cum se poate ca in cazul “gripei aviare” sa vuiasca efectiv de zeci de ori pe zi radiourile si TV.-ul si in cazul MULT mai GRAV al MICRO-CIPURILOR sa asistam la o PENIBILA TACERE, prin care, de fapt, avem deja un RASPUNS: ca majoritatea celor care sunt “in fruntea” ROMANIEI, fie ca este vorba despre politica, fie ca este vorba despre religie, sunt deja “vanduti” banului si intereselor de o cu totul alta natura, fata de interesele DUMNEZEIRII de a SALVA ce se mai poate salva in ROMANIA.

PATRIARHIA VEGHEAZA! DORMITI LINISTITI!

Am intrat de curiozitate pe situl agentiei de presa al Patriarhiei (inca) Ortodox Romane. De obicei stau deoparte de acest site, ca si de Trinitas TV. Nu ca e rau sa aiba Patriarhia site sau post media (radio-tv), dar cand acestea incap pe mana unui om bolnav in stadiu avansat de cultul personalitatii, atunci ele nu prea mai reprezinta nimic duhovnicesc. Din pacate, pentru pacatele noastre, astfel de indivizi au ajunsi la putere si-n Biserica si-n Parlament. Dar sa lasam politichia deoparte, ca n-o scoatem la capt si sa revenim la oile noastre, ca, la urma urmei, mantuirea sufletului e tot ce conteaza. Si ce zice Patriarhia?

În legătură cu opiniile exprimate în dezbateri publice şi pe diferite site-uri referitoare la problema paşapoartelor biometrice, precizăm următoarele:

Biserica Ortodoxă Română nu aprobă iniţiative particulare şi de grup, fără consultarea şi binecuvântarea ierarhului locului, care provoacă mai mult tulburare, decât să clarifice problema.

În vederea formulării unui punct de vedere oficial în cadrul şedinţei Sfântului Sinod din zilele de 25-26 februarie 2009, Patriarhia Română a solicitat Direcţiei Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor lămuriri privitoare la paşapoartele biometrice şi în ce măsură datele cuprinse în acestea nu aduc atingere libertăţii şi demnităţii persoanelor umane.

Adica noi sa dormim linistiti ca are Patriarhia, recte Sfantul Sinod, grija de mantuirea noastra. Sa mergem pe mana lor. Ca prim pas se va consulta Directia Pasapoartelor, ei vor spune sa nu ne facem griji, Patriarhia va zice: „vedeti, nu trebuie sa va faceti griji”, iar noi vom spune: „sa fie blagoslovit”. Ba nu!

Si sa-mi fie cu iertare, dar domnii comisari invitati la intrunirea AZEC s-au aratat ca fiind pe dinafara, depasiti de subiect. Au venit sa-si spuna poezia si au ramas cam surprinsi cand au auzit ca au fost piratate cateva cipuri, ca au fost sparta securitatea lor, iar datele cuprinse acolo au ajuns pe mana hackerilor. Si ce n-au vrut sa recunoasca domnii comisari si deci ce n-o sa recunoasca nici Directia Pasapoartelor, este ca implnatuirle cu cipuri sau supravegherea tip Big-Brother contravine atat legislatiei romanesti cat si a celei internationale, inclusiv Drepturile Omului. Si atunci, stau si ma intreb, la ce raspuns se asteapta Patriarhia?

Pe de alta parte, Patriarhia de ce nu consulta sau de ce nu ia in considerare si tabara Anti-Cipuri, s-o numim asa? Oare nu este interesata de grija exprimata de sufletele pe care le pastoreste? De ce nu a luat in considerare si grija exprimata de noi? O alta framnatare de-a mea este de ce Patriarhia refuza sa abordeze problema cipurilor din punct de vedere teologic?

Si de ce ne este interzisa orice forma de manifestare si dezbatere? Cand oare au sa inteleaga tovarasii de la Patriarhie ca ei sunt cei care complica lucrurile si ca in ritmul asta au sa provoace o alta Mare Schisma?

MITING IMPOTRIVA CIPURILOR

Bun, tocmai am aflat si eu ca organizatorul mitingului este adept MISA si yoghin. Prin urmare, nu recomand participarea la acest miting, pentru a nu da credit individului si implicit ideilor sale despre yoga.

PECETLUIREA CU NUMELE FIAREI

Cărţile de identitate cu cod de bare înseamnă, pecetluirea cu „numărul numelui fiarei” (Apoc. 13. 17)

Motto: „Dumnezeu este o persoană şi El caută persoana. Dumnezeu are un nume şi El îl cheamă pe om după numele său. Vrăjmaşul Său, fiara apocaliptică, dimpotrivă, nu are nici un nume, ci un număr: 666. Acesta este cel care schimbă numele în numere. Iar atunci când omul încetează de a mai fi partenerul dialogului personal cu Dumnezeu, el devine un număr, aşa cum sunt prizonierii din lagăre, puşcăriaşii din puşcării, personalul unei fabrici; omul devine o funcţie, precum maşinile pe care le construieşte. Omul este utilizat după numărul pe care îl poartă şi nu mai este chemat după numele său, ca o persoană cu voinţă proprie”. (Igazio Sanna ” Die Anthropologie der Postmoderne und das christliche Gewissen”, In Studia Moralia 40/ 2002, pag. 323)

Marea apostazie a vremurilor ce stau să vină şi pecetluirea cu numărul 666, semnul Antihristului, au darul de a provoca grave probleme de identitate şi conştiinţă religioasă creştinilor ortodocşi.

Ideea acreditată de către unii, cu ştiinţă sau din ignoranţă, că simbolul 666 reprezintă doar un banal număr, ca multe altele, fără nici un conţinut ascuns şi că eliberarea unor documente de identitate integrate, care să conţină atât actul de identitate, cât şi permisul auto, cadrul bancar, asigurarea medicală, etc. constituie un factor de stabilitate şi o mai facilă abordare a unor servicii sau oferte de piaţă, precum şi mesajul transmis cu insistenţă că noile cartele de identitate nu reprezintă nici un risc, nici în ceea ce priveşte libertatea individului, nici în ceea ce priveşte căderea acestuia din harul lui Dumnezeu, reprezintă o modalitate perfidă de a adormi conştiinţele creştinilor şi a-i categorisi pe cei ce trag un semnal de alarmă în privinţa ameninţărilor care planează asupra omenirii drept alarmişti, fanatici, sau în cel mai bun caz exaltaţi care dezvoltă diverse „teorii ale conspiraţiei”.

Cert este că guvernele naţionale acţionează în direcţia eliberării unor de identitate, într-un format impus pe plan internaţional, fără a ţine cont de protestele societăţii civile sau ale Bisericii (vezi cazul Greciei, Ukrainei, dar şi a SUA şi a altor state) promulgând legi care au un singur scop – pecetluirea cu „numărul numelui fiarei” (Apoc. 13. 17) şi transformarea omului într-un număr.

Pentru susţinerea acestor afirmaţii vă prezentăm un fragment din cartea ing. Mircea Vlad, Apocalipsa 13 – Sfârşitul libertăţii umane. Titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei (materialul a fost publicat „n Revista Gând şi Slovă Ortodoxe, nr. 1/2005, însă după cum se vede este mai actual acum decât atunci”)

„Numele este chipul fidel, oglinda fiinţei umane”

„Numele de familie este icoana identităţii mele trupeşti ,iar numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină.

„Se cuvine aici să facem o paranteză, explicând ce înseamnă pentru un creştin să aibă pe buletinul de identitate numărul 666.

După cum ştim, buletinul se eliberează în urma semnării lui de către posesor. Semnătura reprezintă totala acceptare de către acel individ a datelor înscrise, despre dânsul în document. Aşadar, eu certific prin semnătura mea faptul că informaţiile respective mă descriu în totalitate, mă reprezintă, iar numele care este trecut în buletin este numele meu real. De aceea semnez, căci mă identific întru totul cu cel descris prin datele buletinului.

Să analizăm puţin numele unei persoane. Numele este chipul fidel, oglinda fiinţei umane. Simpla menţionare a numelui reprezentă individul în totalitatea lui, trup şi suflet. De altfel, chiar numele are două componente care se raportează la cele două mari structuri ale persoanei. Astfel, numele de familie este icoana identităţii mele trupeşti, îmi arată originea, apartenenţa la un anumit arbore genealogic stabilit prin legătura de sânge între generaţii.

In schimb prenumele îmi este dăruit la botez. Este identitatea mea spirituală, oglinda sufletului meu. Prenumele nu se adresează trupului, ci se identifică cu însuşi lăuntrul meu, mă reprezintă sufleteşte. Tocmai de aceea mi se dă la botez, care este o adâncă taină a spiritualităţii creştine. De fapt, numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină. Pentru aceasta pruncii primesc nume de sfinţi. Aceşti sfinţi, datorită legăturii tainice spirituale cu pruncul prin intermediul numelui, vor fi protectorii lui de-l lungul vieţii. De aceea este greşit ca la botez să se dea nume inexistente în calendarul creştin ortodox, întrerupându-se astfel legătura unei tradiţii tainice.

Numele de botez este, deci, identitatea sufletului meu. Când voi fi pomenit la rugăciune, la Sfânta Liturghie de pildă, preotul va şopti în taină doar numele meu de botez (şi în nici un caz codul numeric sau alte simboluri cifrice – n.red.), deoarece Biserica este o comunitate a sufletelor, iar Sfintele Taine lucrează prin har tocmai această mântuire a sufletului, asigurând trecerea în veşnicie.

In plus, primind la botez un nume, eu mă identific şi cu calitatea de creştin. Ce înseamnă creştin? Înseamnă, aşa cum spune molitfelnicul, a te lepăda de satana şi de toate lucrările lui, trăind o viaţă în Hristos şi având ca scop final tocmai această veşnică unire cu Hristos. Pentru aceasta ritualul botezului prevede, înainte de primirea numelui, lepădarea conştientă [1] de diavol şi acceptarea conştientă a lui Hristos ca Domn şi Stăpân la vieţii mele, eu devenindu-i supus şi, prin urmare, purtându-I pecetea: crucea, Sfânta Mirungere, un nume de creştin şi însăşi rânduirea mea în tagma creştinilor, a robilor lui Hristos. (…)

Oare câţi dintre noi suntem cu adevărat conştienţi de însemnătatea numelui nostru, având în vedere uşurinţa cu care ni-l punem pe tot felul de documente, garantând astfel cu însuşi sufletul nostru adevărul celor scrise în actele respective? Să nu uităm că vom avea de dat un răspuns pentru orice rea întrebuinţare a darului primit la botez.

„Ce înseamnă a avea numărul 666 pe buletin”

După cum se ştie, noile cartele de identitate nu vor purta numele scris în detaliu, ci codificat sub forma unui număr denumit Cod Numeric Matricol Unic (CNMU). Acest cod îmi este atribuit mie şi mă va însoţi toată viaţa. Are deci calitatea de nume. Aşadar , oriunde în lume, în momentul folosirii cartelei, scannerul va afişa codul meu personal (adică numele meu codificat, identitatea codificată a sufletului meu) şi comparând cu datele existente în memorie, mă va recunoaşte sub toate aspectele personalităţii mele. Însă acest cod numeric, CNMU, pentru a putea fi uşor citit de echipamentele electronice, este codificat în sistem bar code. Dintre toate tipurile de bar code, iniţiatorii programului de îndosariere au ales cel mai controversat, mai răspândit şi mai rău famat tip de codificare: EAN-13, cod care cuprinde invariabil în structura sa, indiferent de identitatea persoanei, numărul 666 [2].

Aşadar, noul meu cod va fi alcătuit din două părţi: una este codificarea identităţii mele, a numelui meu, deci a sufletului meu, iar celălalt este codificarea lui 666. Deschizând însă Cartea Apocalipsei, vedem la capitolul 13 că 666 este „un număr de om”, deci codificarea unui nume de om ” numele lui antihrist!

Totodată, Scriptura numeşte numărul 666 uneori „semnul fiarei”, alteori „numele fiarei”, iar alteori „numărul numelui fiarei”. Citind însă cu atenţie versetul 17, observăm fără dificultate că toate aceste calităţi sunt echivalente.

Numai cel ce are SEMNUL = adică NUMELE fiarei = sau NUMĂRUL NUMELUI fiarei” (Apoc. 13. 17).

Deci lucrurile sunt limpezi: 666 are valoare de NUME: numele lui antihrist! Se referă oare la arborele lui genealogic, fiind deci parte a numelui? Nu, deoarece Scriptura spune că va fi din seminţia lui Dan (Fac. 49. 16-17). Este oare un nume creştin? Fiind antihrist nu poate fi creştin, ci cu totul satanic. Aşadar, la identitatea sufletului meu (reprezentată de codul meu personal) este adăugată identitatea sufletească a unei fiinţe satanice, luptătoare împotriva Domnului şi Stăpânului meu. Este pecetluirea sufletului meu cu o pecete străină, de care mă lepădasem la botez, când primisem adevărata pecete: pecetea Duhului Sfânt.

Acum depinde de mine însumi ce pecete voi alege ca reprezentativă pentru sufletul meu. Că trebuie să aleg, nu există îndoială, căci „ce învoire este între Hristos şi veliar?” (II Cor. 6. 15). Deci, dacă eu încă mă consider creştin şi doresc mântuirea, va trebui să aleg. Astfel, dacă voi semna noul buletin şi-l voi accepta, înseamnă că voi accepta în sufletul meu, în identitatea mea, numele lui antihrist, mă voi identifica cu el şi deci voi primi în sufletul meu duhul lui! Iar aceasta este lepădare de Hristos!

Consecinţa? Îndată harul de la botez mă va părăsi, stingând în mine roadele Duhului Sfânt şi ştergându-mă automat din cartea vieţii veşnice. În schimb, voi putea , cu ajutorul cartelei, de toate facilităţile vieţii acesteia trupeşti, devenind rob de bună voie la „stăpânitorului lumii acesteia”. De altfel lucrurile devin foarte clare dacă ne gândim că, într-o lume în care controlul identităţii va deveni regulă generală singurul lucru pentru care nu voi putea întrebuinţa cartela este pomenirea mea de la Sfânta Liturghie. Aşadar Dumnezeu vrea să mă identific cu numele dăruit de El. în rest, diavolul mă vrea identificat cu el însuşi ori de câte ori voi întrebuinţa vreun lucru material al acestei lumi. În acest scop deja şi le-a ştampilat pe toate cu numele său (prin intermediul bar code), pentru ca să nu rămână numic material care să nu-i aparţină. Acum însă, prin eliberarea acestor buletine, va deveni stăpân şi pe sufletele noastre, cu liberul nostru consimţământ, punându-şi pecetea pe suflet prin intermediul reprezentării materiale a acestuia: numele, sau (codul matricol unic).

Să sperăm din tot sufletul că intervenţia aceasta să fie deplin înţeleasă de cititori, evitându-se astfel erori grave de genul: „eu voi primi buletinul cu 666, dar nu-mi pasă, ci fac o cruce pe el, merg la biserică şi-mi zic rugăciunea”. Trebuie înţeles clar că simpla acceptare (de bună voie) a numărului 666 („n orice reprezentare a sa!) pe identitatea proprie înseamnă lepădare de Hristos şi, implicit, moartea veşnică! Totul depinde de liberul nostru arbitru”.

(Ing. Mircea Vlad, Apocalipsa 13 – Sfârşitul libertăţii umane, Ed. Axioma Edit, Buc. 1999, pag. 37-40)

[1] La prunci lepădarea are loc prin mijlocirea naşului.

[2] Oare de ce slujitorii lui antihrist au ales tocmai numărul 666? Desigur, un motiv este faptul că 666 reprezintă codificarea numelui stăpânului lor (vezi Apoc. 13, 18). Un alt motiv este profunda însemnătate naţională religioasă a numărului 666 pentru evrei, fiind, încă din timpurile măreţe ale domniei lui Solomon un simbol al puterii şi al impunerii vasalităţii asupra altor popoare, inclusiv al supunerii lor economice: „Greutatea aurului care i se aduse lui Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur” (II Paralip. 9, 13).

Un articol mai vechi, dar actual in esenta, al fratelui Silviu Aronet, directorul revistei Gand si Slova Ortodoxe

ANARHIE SAU DUHOVNICIE? REVOLUTIE SAU MARTURISIRE?

Cu ceva vreme in urma, Parintele Iustin a dat un Comunicat celor ce mai au urechi de auzit.

Multi s-au inflamat. Si mai multi s-au declarat sceptici, iar o parte destul de numeroasa a aderat la acest Comunicat. Personal impartasesc Cuvantul Parintelui, desi este usor utopic si alarmist, intr-un stil cu care nu ne-a obisnuit. Dar este autentic si provine din marea dragoste a Parintelui fata de cei ce-i bat la usa chiliei, cei care asteapta de la Sfintia Sa, povatuire. Parintele trateaza cu deplina responsabilitate rolul de monah si duhovnic, mai ales cu cat este unul dintre cei mai mari duhovnici ai neamului. Parintele stie ca „sangele aproapelui, din mana noastra se va cauta”. Ce-a dorit sa realizeze Parintele prin acest comunicat? Sa dezbine? Sa sperie? Sa faca neascultare si sa incite la nesupunere? Nu. Ci a atras atentia asupra unei probleme de capatai pentru orice crestin care traieste aceste vremuri. Cumva, Printele incita la neascultare, la nesupunere, dar nu fata de buna credinta a autoritatilor laice ci fata de acest demers demonic, daca nu demonic in sine, oricum demonic in esenta.

Parintele Iustin considera cipurile din pasapoarte si permise auto drept un pas premergator pecetluirii dracesti din Apocalipsa 13. Si de la aceasta idee porneste toata discutia. Unii se intreaba si isi dau singuri raspunsul, din pacate, daca ipoteza problemei este intru totul corecta. Si ei cred ca nu. Intr-un fel au dreptate, insa aceasta precautie dusa la extrem, devine insasi o extrema. Am vorbit despre extremism acum vreo 3 articole mai jos. Acestia spun ca cipurile nu sunt dracesti, vazand doar un pericol din punct de vedere al libertatii persoanei. Mai mult, Parintele Savatie, afirma pe blogul sau ca: „Discuţia despre paşapoartele cu cip nu a reuşit niciodată să fie teologică. Pentru că nu este o problemă teologică” si ca „Lupta pornită acum în România nu este împotriva pecetluirii, căci unul Dumnezeu ştie ce a vrut să spună Sfîntul Ioan în Apocalipsă, dar este o luptă de apărare a adunării creştine”.

Din pacate, desi spune si niste adevaruri, in acelasi articol, Parintele Savatie se inseala. DISCUTIA ESTE TEOLOGICA IN PRIMUL RAND!!! Iar daca Sfintia Sa nu pricpe ce-a vrut sa spuna Sfantul Ioan in Apocalipsa 13, e o problema mare pentru dansul. Poate pe viitor va pricepe. Experienta personala ma face sa afirm cu certitudine ca oamenii se schimba: unii in rau, altii in bine. Sunt si unii care raman constanti, unii in prostia lor, altii in sfintenia lor, dar acestia sunt foarte putini.

Sa derulam un pic filmul. Sa ne oprim la codul cu bare, sistemul de gestionare EAN13, folosit cam peste tot in lume, mai putin la japonezi. Asa cum Mircea Vlad arata in „Apocalipsa 13”, iar un parinte aghiorit grec in „La apusul libertatii” CODUL CU BARE ESTE ALCATUIT PE CIFRA 666. Demonstratia stiintifica o gasiti in cartile mentionate anterior, sau pe DESPRE MASONERIE. Asupra acestui fapt nu exista nici un dubiu. Cine se indoieste e realmente intunecat de patimi! Da, imi asum raspunderea pentru aceasta caracterizare. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, este un cuvant din limba romana, care defineste acest tip de oameni.

Sfantul Ioan, aminteste in Apocalipsa de semnul Fiarei (666) care va fi prezent pe mana si pe frunte, fara de care nimeni nu va putea face tranzactii financiare. Dar acest semn aplicat cu un soi de vopsea, se poate sterge, sau extirpa chirugical. De aceea este necesar ca aceasta pecete sa poata fi aplicata in alt chip. Si aici intervin cipurile. Biocipurile mai exact. Li se zice biocipuri pentru ca sunt „ecologice” daca ar fi sa folosim un limbaj polit-corect din zilele noastre :). Cipurile necesita o baterie pentru a fi alimentate cu energie. Corect? Corect. Dar nu poti pune cipuri cu baterii la atatea miliarde de oameni. De aceea, intra in scena biocipurile, care se incarca prin energia degajata de caldura corpului uman. De aceea, locul de amplasare al biocipurilor este fruntea sau mana dreapta, unde cercetatorii au cazut de acord ca energia degajata este mai mare. Pentru aceasta s-au cheltuit milioane de dolari, ce se puteau salva, daca ar fi cunoscut Scriptura. Acelasi lucru il spun si Sfantul Ioan in Apocalipsa, ca semnul va fi purtat pe cap sau pe mana.

Iata de ce este vorba despre o problema in primul rand teologica. Cipurile din pasaport nu sunt pecetea, dar sunt pas premergator pecetii. Este posibil ca aceste cipuri sa fie construite independent de cifra 666, dar vor reprezenta acelasi scop, adica pecetea Satanei. Trebuie sa vedem tabloul in ansamblu, degeaba ne concentram pe detalii, pe portiuni mici. Asa cum face si Pr. Savatie. Alimentand ideea ca acest cip ingradeste libertatea de miscare si intimitatea, ne incadram in conspiratia Big Brother, care este 100% reala, dar care apartine aproape in exclusivitate ANARHISTILOR. Daca veti urmari bloguri „revolutionare” sau miscari anti-globalizare veti vedea ca peste tot domina elementul anarhic in opozitia cu ordinea si conduita moral-crestina. Afirmand ca cipul este o unealta BigBrother, toti cei ce fac aceasta afirmatie, sunt la nivelul ANARHISTILOR din Occident, al hipiotilor care protestau impotriva razboaielor prin droguri si yoga. Abia cand vezi tabloul in ansamblu, abia atunci esti crestin adevarat si poti opune globalizarii forta spirituala a Bisericii si a neamului nostru. Parintele Savatie nu zice gresit ce zice despre cipuri, dar zice INCOMPLET. Iar aceasta lacuna, acest gol, este determinant in a intelege situatia si a elabora o strategie. De aici si laxismul: „aaah, pai asta nu e pecetea. Care e? Nu stim, dar oricum, asta nu e, stati linistiti”. O atitudine SINUCIGASA.

Mai mult, pentru a intelege ce e dom’le cu pecetea asta si de ce e necesara, la ce face referire capitolul Apocalipsei, trebuie amintite si o alta serie de lucruri: diavolul nu te confrunta direct ci prin viclenii si insinuari. El este invidios pe Dumnezeu si vrea sa imite. El crede ca poate ajunga mai mare ca Dumnezeu. De aceea el a spus Evei ca gustand din mar va cunoaste si Binele si Raul si ca va fi asemenea lui Dumnezeu. El nu i-a zis ca va pierde Raiul. De aceea Antihristul se va naste din desfranata, pentru ca Mantuitorul s-a nascut din Fecioara. Asa cum Mantuitorul a avut profeti si Inaintemergator, tot asa si Antihristul are profetii lui si Inaintemergatorul sau.

Si asa cum ne botezam in numele lui Hristos si purtam pecetea Duhului Sfant, pe frunte, pe piept, pe simturi, tot asa trebuie sa existe si un botez dracesc. Intelegeti voi toti cei tari la cerbice, ca pecetea din Apocalipsa este botezul Satanei, iar ca aceste cipuri care acum sunt in pasapoarte, maine vor fi sub piele!

Bun, dar de ce pana acum am tolerat codurile cu bare de pe produse, care aveau cifra 666, iar acum ne-am rasculat, desi vorbim despre un cip aplicat pe-o foaie de hartie? Pentru ca vedem cum progreseaza lucrurile si suntem ingrijorati ca maine poimaine vom fi pusi in situatia de a accepta sau refuza implantul sub piele. Si pentru ca acel cod de bare era pe un ambalaj pe care la urma urmei il aruncai, iar cipul se afla in dreptul numelui nostru. Care este formula de la botez, va aduceti aminte? Se boteaza robul lui Dumnezeu X, in numele Tatalui… Ei, asa cum se rostea numele persoanei cand se facea botezul, tot asa, cipul alaturat numelui propriu de pe pasaport sau buletin, reprezinta un soi de botez satanic. Omul inceteaza a mai fi considerat o persoana si devine identificat printr-un COD UNIC, ca un produs, ca un sclav. Va aduceti aminte cum erau stantati sclavii inainte? Un numar si-o serie…

Iata, dar, fratilor, de ce e asa de importanta aceasta problema. Stiu ca pare de domeniul SF-ului, dar nu e fictiune.

In final as vrea sa mai fac niste precizari:

1 – nu stiu cat v-am lamurit cu acest articol, am vrut si eu sa aduc niste precizari, sa nu ma simt dator

2 – este trist ca lumea s-a mobilizat abia dupa Comunicatul Parintelui, ceea ce denota o lipsa de initiativa, necredinta si lipsa de duhovnicie. Ma intreb si eu, dupa ce n-o sa mai fie Parintele, ca sa dea tonul, ce vom face?

3 – este trist ca Parintele si Manastirea Petru-Voda ajung sa fie considerate singurele puncte de rezistenta. Si e trist pentru ca intr-un fel asa si este. Trebuie precizat ca nu avem de-a face cu niste extremisti, ca pozitii impotriva cipurilor s-au mai luat, dar au fost prea palide comparativ cu vorba plina de duh a Parintelui Iustin.

4 – este trist ca altii gen Pr. Savatie, Radu Preda, Patriarhia, nu inteleg, sau se fac ca nu inteleg despre ce e vorba si se limiteaza doar la un singur aspect al problemei.

In rest, sper sa mai pot aduce lamuriri in comentarii, celor ce n-au inteles ce-am vrut sa spun.

Inchei cu un amendament la fraza Parintelui Savatie: „Lupta pornită acum în România nu este împotriva pecetluirii”. Din contra parinte, tocmai impotriva pecetluirii protestam, chiar daca cipurile din pasaport nu sunt pecetea in sine. Azi in pasaport, maine sub piele. Aceasta lupta are sens numai din punct de vedere religios, altfel e ANARHIE.

PETITIE PENTRU RECUNOASTEREA GENOCIDULUI ANTICRESTIN DIN ROMANIA COMUNISTA

S-a iniţiat o Petiţie online pentru recunoaşterea prin Lege a Genocidului Anticreştin în România Comunistă. Petiţia este în directă legătură cu Scrisoarea celor 16 organizaţii către Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul României (la care a venit de acum un prim răspuns). Demersul iniţiat de cele 16 organizaţii se bucură şi de susţinerea FOR (Forul Ortodox Român). Textul Scrisorii a fost citit Părintelui Iustin şi are binecuvîntarea şi încurajarea acestuia. Rugămintea noastră este ca toţi fraţii întru Hristos să se unească în această acţiune de cinstire a memoriei martirilor români din perioada comunistă, semnînd, preluînd şi răspîndind Petiţia de faţă. Petiţia online nu este singura cale de colectare a semnăturilor. Despre celelalte evenimente în sprijinul acestei acţiuni, Grupul de Iniţiativă vă va informa la vremea cuvenită. Hristos în mijlocul nostru!

Pentru a semna Petitia, intrati aici.

Preluat de pe blogul Parintelui SAVATIE.

DESPRE BIOCIPURI SI MARCAREA CU PECETEA SATANEI

Articole lamuritoare pe tema biocipurilor si a marcarii cu 666, pecetea satanei de care se aminteste si in Apocalipsa, gasiti pe: http://despremasonerie.go.ro

Linkuri directe:

http://despremasonerie.go.ro/marcare.html

http://despremasonerie.go.ro/acustic.html

http://despremasonerie.go.ro/lucid.html

http://despremasonerie.go.ro/biocipuri.html

RESPINGETI CIPURILE!

Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!

Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam

Cu multă durere şi îngrijorare vin să vă adresez aceste cuvinte, pentru care mă simt dator în faţa lui Dumnezeu şi conştiinţa şi inima nu mă lasă să trec nepăsător pe lângă acest val primejdios care s-a ridicat să înghită toată suflarea omenească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putinţă. Nu în calitatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoştinţă aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, în primul rând, ci a arhipăstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având preocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu vederea glasul vostru, al celor care aţi rămas credincioşi cuvântului Evangheliei lui Hristos, aţi aşteptat şi mi-aţi cerut cuvântul în privinţa acestor realităţi dureroase în care ne aflăm.

De aceea, fiii mei, vin şi vă spun că a sosit ceasul să-L preaslăvim pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, singurul Dumnezeu adevărat. Nu credeam că voi trăi să văd şi eu începutul acestor vremuri de durere, apocaliptice – dar iată că mânia lui Dumnezeu a venit mai degrabă asupra noastră, pentru toate păcatele şi fărădelegile pe care le-am săvârşit. Şi văd cum bieţii oameni nu sunt pregătiţi să facă faţă acestor capcane ale vrăjmaşului,a cărui nouă lucrare acum este să pecetluiască sufletele voastre cu semnul Fiarei – 666. Toţi am citit Apocalipsa şi înfricoşătoarea profeţie – scrisă cu 2000 de ani în urmă: „Şi ea(fiara) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”(Apoc. 13:16-17).

Vremea în care ne aflăm acum este premergătoare acestei profeţii. Prin lege, prin ordonanţă de guvern, românii sunt obligaţi să se încadreze într-un plan de urmărire şi supraveghere la nivel naţional şi mondial, proiect care le răpeşte de fapt oamenilor libertatea. Românilor li se cere să-şi pună pe paşapoartele, permisele auto şi orice alt act personal cipul biometric ce conţine amprenta digitală, imaginea facială, şi toate datele personale. Poate pentru mulţi dintre dumneavoastră acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar în spatele acestui sistem de însemnare a oamenilor, de codare şi stocare a datelor de identificare se ascunde o întreagă dictatură, un întreg plan demonic, prin care de bună voie îţi vinzi sufletul diavolului. Însemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte măsuri luate pentru controlul absolut al fiinţei umane.

Dragii mei, după cum proorocesc Sfinţii Părinţi, primirea acestui semn este lepădarea noastră de credinţă. Să nu credeţi că putem sluji şi lui Dumnezeu şi lui mamona. Nu, dragii mei, nu primiţi acest însemn diavolesc care vă răpeşte ceea ce vă aparţine prin moştenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, dreptul la unicitate şi originalitate, al fiecărei fiinţe umane! Trebuie să vă apăraţi acest drept de la Dumnezeu, chiar de ar fi să plătiţi cu preţul vieţii voastre. În zadar câştigaţi cele ale lumii, dacă vă pierdeţi sufletele voastre şi ale copiilor voştri, pentru că Sfinţii Apostoli ne spun clar „se cuvine să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”.

De aceea vă spun: este vremea muceniciei! După părerea mea ne aflăm în vremurile în care singura cale de mântuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul să mărturisim cu propria noastră viaţă, până acum ar fi fost o risipă de energie. Din păcate noi nu avem un tineret ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al nostru este mai evlavios, ce-i drept, dar şi mai lipsit de vlagă şi de reacţie. Se ştie foarte bine cât de curajos au reacţionat grecii dar şi sârbii, când au protestat împotriva acestor cipuri şi a sistemului însemnării şi controlului total al identităţii. Tinerii lor au fost formaţi de mici în duhul acesta patristic, atât în familiile cât şi în şcolile lor – ei au noţiuni de Vechiul Testament, de Noul Testament; din tată-n fiu s-a predat această tradiţie patristică. De pe timpul comunismului încoace noi am dovedit că rămânem constanţi slugi altora, uitând de curajul şi demnitatea românilor de altădată. Toate popoarele vecine au încercat să scape de comunism, să-şi impună cumva neatârnarea – şi au reuşit într-o măsură oarecare. Dar România, care a fost cel mai crunt lovită de fiara comunistă, al cărei popor a îndurat cele mai cumplite crime şi decimări în lagăre şi deportări, a ajuns astăzi putregai. La noi în Biserică situaţia este destul de anevoioasă, deoarece credincioşii nu sunt destul de informaţi cu privire la aceste provocări ale lumii de azi. La noi, bietul român, dacă îl măguleşti un pic, nu mai ţine cont de nici o normă evanghelică. El este vinovat numai prin neştiinţă, deoarece dacă el n-are câtuşi de puţine cunoştinţe de la biserică, de la şcoală, din familie, din societate – ignoranţa e cuceritoare. Pentru că el are un text în capul lui: „supuneţi-vă mai marilor voştri”; la el trebuie să meargă textul. Păi, pe noi nu ne acuzau în puşcărie, folosindu-se cu viclenie de textul scripturistic, aşa cum fac şi sectarii?– „Voi aţi fost încăpăţânaţi măi, voi aţi fost răzvrătiţi, n-aţi ascultat de cuvântul Evangheliei – păi, ce creştini mai sunteţi voi? Voi vă pierdeţi viaţa zadarnic”. Aşa încercau să ne reeduce comuniştii roşii de atunci, si tot astfel fac acum cu poporul nostru comuniştii de azi îmbrăcaţi cu haine albe.

Se vrea şi se încearcă o desfiinţare a sacrului prin relativizarea valorilor fundamentale, a adevărului de credinţă prin ecumenicitate, se vrea înregimentarea şi uniformizarea pe model ateist a copiilor noştri. Dacă îi spui acum unui cetăţean care are cinci copii în casă – „Măi, nu mai lua buletinul sau paşaportul” – păi el nu înţelege. „Păi, părinte, eu ce le mai dau de mâncare”? Şi-l pui în faţa acestei situaţii grele. Suntem noi dispuşi, ca Brâncoveanu de altădată, să facem sfinţi din copiii noştri? Nu suntem pregătiţi. Şi atunci cine poartă toată această vină? Nu noi, Biserica? Nu noi, mănăstirile, care suntem în faţa altarului, avem datoria să spunem oamenilor adevărul şi să-i prevenim la ceea ce-i aşteaptă pe mâine? Dar în protopopiate nici vorbă să se pună o astfel de problemă, eşti respins, eşti catalogat naiv şi depăşit – ba chiar mai face şi glume pe seama ta. Deci dacă preotul nu are habar de lucrurile acestea, atunci ce să mai spui de bietul credincios care săracu’ de-abia deschide Biblia de două trei ori pe an, sau doar o dată-n viaţă? Vina este de partea tuturor celor ce răspund de educaţia şi formarea acestui popor – de la învăţători, profesori până la preoţi şi miniştri.

Vă cer, aşadar, în numele Mîntuitorului Hristos, Care a spus „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 11: 32-33), să cereţi autorităţilor române să abroge legile care permit îndosarierea şi urmărirea electronică a creştinilor, renunţarea la libertatea cu care ne-am născut.
Dar o să primim plata păcatelor noastre, moartea, osânda noastră, care să nu fie, ferească Dumnezeu, de răscumpărat. Pentru că Hristos Şi-a vărsat sângele o dată pentru tine. Ei bine, poporul acesta, prin fruntaşii săi, s-a ticăloşit până la culme, prin trădarea tradiţiilor şi credinţei strămoşeşti. Iar noi am refuzat această răscumpărare prin neprezentarea acestor adevăruri scripturistice; am fost deseori absenţi din fruntea micii oştiri a Adevărului.

Să rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbândi lucrul acesta dacă nu ne vom rezidi fiecare în parte sufletele noastre. Să ne pocăim şi să ne punem cenuşă în cap, ca să ne dea Domnul harul şi puterea de a primi mucenicia. Va trebui să creăm mici fortăreţe, mici cetăţui de supravieţuire, la sate, acolo unde mai sunt încă oameni care pricep şi îşi amintesc Rânduiala, unde să avem pământul nostru, şcoala noastră – în care să ne creştem copiii în duhul aceasta ortodox, să avem spitalele şi moaşele noastre. Copiii încă de la naştere trebuie protejaţi – pentru că, după cum vedeţi, vor să implanteze acest cip pruncului la naştere.

Fiecare este dator să-şi mântuiască sufletul. Fiecare să se intereseze şi să vadă că ne aflăm în faţa unui moment de cumpănă în care ai de ales: să-ţi pierzi sufletul sau să-ţi salvezi sufletul. Cel care nu s-a interesat până acum, nu e târziu încă să afle şi să se dumirească.

Acum e timpul jertfei, prin vorbărie şi prin conferinţe nu mai facem nimic.

Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vârful sabiei, ca străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o torpilă japoneză, să mori în braţe cu vrăjmaşul! Acum suntem exact ca în arena romană cu fiare sălbatice – stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creştinii de odinioară, să dea drumul la lei. Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! Aşa cum a început creştinismul, aşa va şi sfârşi – în dureri şi în suferinţă. Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră!

Iubiţi fraţi întru cinul îngeresc şi întru slujirea preoţiei, fac un apel către frăţiile voastre să întăriţi acest text cu semnătura proprie, în numele mănăstirii şi parohiei pe care o păstoriţi.

Mănăstirea Petru Vodă, 14 Ianuarie 2009

Cuvioşii Mucenici ucişi în Sinai şi Raith

Arhimandritul Justin Pârvu

MANUALUL DE DEPISTAT MIRACOLE SI VIZIUNI

Cica Papa Benedict va publica un manual de depistat falsele minuni :). El este ingrijorat de amploarea pe care a luat-o raportarea de aparitii si stigmate :). Pe langa instructiunile pas-cu-pas care vor trebui puse in practica, ca masura de precautie si de ultima confirmare, papa va chema in scena si exorcistii :). Cand am citit stirea pe antena3.ro m-am tavalit pe jos de ras :). Ce exorcisti frate? De aia care stropesc cu apa chioara oamenii si zic ca dau cu agheazma? Am vazut si eu o asemenea exorcizare si a fost, iarasi, de tot rasul. Popa lor, cu o cruce in mana, explica reporterilor ca nu trebuie sa faci jocul dracului si sa arati ca esti speriat de el. Cica cea mai buna metoda de exorcizare este sa-l iei la misto pe drac. Si intorcandu-se spre indracit facea tot soiul de fete-fete: buuuhuuuhuuuu nu cred in tine diavole, esti o gluma, bhuuuhuuuhuuu, si alte asemenea pozne :). Pai asa se sta de vorba cu dracu, mai parinte? „Exorcistii” astia cica vor confirma/infirma veridicitatea viziunii :). O stire din categoria „dusi cu pluta” :).

UN PRIM PAS SPRE NORMALITATE

Ca si in anii trecuti, Saptamana de rugaciune pentru unitate va incpe de la 18 ianuarie. Insa, Patriarhia anunta ca se va tine cont de decizia Sfantului Sinod prin care se interzice RUGACIUNEA IN COMUN, participarea activa la ceremoniile religioase ale altor denominatiuni. Asa zice Patriarhia, iar noi n-ar trebui sa tinem cu ursul si sa asteptam deznodamantul.

Un prim pas spre normalitate. Reformulez: un prim pas fortat (de noi) care se face spre normalitate si respectarea Canoanelor. Sa fie intr-un ceas bun :).

SA FIM NOI INSINE

Cu totii stim ca lucrurile nu merg bine pe plan mondial. Multe domenii se confrunta cu probleme si, desi speram intr-un viitor mai bun, lucrurile merg din ce in ce mai rau. Situatia in care ne aflam este apasatoare, simtim ca trebuie sa facem ceva, dar nu stim ce. Si acest semn de intrebare apare de fiecare data cand suntem in necazuri.

Ce sa facem? Sa iesim pe strada si sa protestam? Sa facem greva? Multi cauta iesiri diverse: unii se alatura cutarui partid, altii gonesc si mai tare dupa bani, altii dau din coate sa ajunga intr-o pozitie mai sus, iar altii isi gasesc refularea in sex si droguri. Insa acestea nu sunt solutii obiective pentru ca toate au acelasi lucru in comun, desi se manifesta diferit: toate fug de infruntarea problemei.

Probleme au existat de cand lumea, fiecare generatie are cosmarul ei, noutatea vine atunci cand deschidem ochii. Si cand ii deschidem ne intrebam a cui e vina. E corupt sistemul. E din cauza guvernarii proaste. E din cauza arabilor. Ba din cauza americanilor sau a rusilor. Dar nu acesta este miezul problemei. Problema, de fapt, suntem noi. Restul sunt idei utopiste, scenarii rasuflate, menite sa ne tina intr-o permanenta agitatie si sa nu vedem cauza problemei. De aceea, ajungem sa pierdem notiunea asupra vietii noastre si a menirii noastre si, prinsi in acest sistem, ajungem sa ne definim ca parte a lui: sunt liberal; sunt comunist; sunt democrat; sunt filosof; sunt profesor; sunt om de stiinta, nu vezi? Sunt savant! Sunt afacerist, sunt sportiv, sunt… Suntem in fel si chip, numai crestini nu, numai romani nu, numai noi insine nu. Imprumutam tipare de la la unul la altul. „Ce, daca zici ca esti roman iti apare ceva pe masa, sau in farfurie? Sau daca te declari crestin crezi ca rezolvi ceva? Esti doar adeptul unui sistem religios…” Iata de ce sunt probleme in lume: pentru ca noi ni le facem singuri. Si cand zic asta ma refer si la actiunile indirecte: pai daca votezi mafioti in conducerea tarii, te miri ca e coruptie? Daca aderi la un sistem centralizat gen UE te miri ca ajungi la aceleasi probleme ca in comunism? Daca nu repari teava din baie, te miri ca ai facut inundatie si ca vecinul vrea sa-i platesti zugraveala? Iata, dar, fapte indirecte pentru care suntem raspunzatori, desi nu le constientizam. Toti purtam responsabilitatea faptelor noastre si ar trebui sa ne gandim ca, fara sa vrem, influentam si viata aproapelui.

Cand te uiti la un copil, el nu simte toate aceste rautati, el le infrunta zambind naiv. Ei nu sunt familiarizati cu „civilizatia”, cu „urbanizarea” cu vicleniile lumii. Si de aceea si Mantuitorul i-a dat exemplu. Ba chiar conditie pentru dobandirea Imparatiei Cerurilor. Va mai amintiti de copilarie? Ce anume? Eu imi amintesc cand faceam cazemate iarna, cand veneam de la scoala in zapada pana la genunchi, cand jucam prin fata blocului tot siul de jocuri copilaresti, de-a hotii si gardistii, ascunselea, par-pac :), sau cand hoinaream cu cheia-n gat pe dealul din spatele blocului dupa corcoduse. Credeam c-o sa continue la infinit :). Astazi, daca ar fi sa fiu copil, m-as speria. Totul este lipsit de insufletire, totul este mecanic. Ce-au facut „adultii” din lumea noastra… EmoKids…

Ar trebui sa renuntam la a crede ca „suntem” ceva si sa incepem sa fim ceva. Sa fim noi insine. Sa redevenim copii… Nu sa „fim noi insine” ci sa fim noi insine. Nu in sensul de a fi cel mai bun avocat, cel mai bun doctor, cel mai mare pacatos, ci de a fi cel mai bun prieten, cel mai bun om, cel mai bun crestin, cea mai buna imitatie a vietii lui Hristos.

Dar pentru a face acest lucru, trebuie sa luptam. Spiritual. Non-violent. Cu noi insine. Pana la sange! Lupta cu pacatul este o lupta pana la sange, adica sunt doua aspecte: cand faci eforturi fizice, exterioare (cum ar fi privegherea, fapta buna, intr-ajutorarea), dar si atunci cand faci eforturi interioare, cand te lupti cu propriul sange, cu propriile naravuri mostenite. Este o lupta prin care schimbam „ce suntem” cu „ce trebui sa fim”.

Sa nu credeti ca rezultatele apar peste noapte. Sfintii Parinti sunt de parere ca aceasta lupta dureaza pana pe patul de moarte. Dar noi macar sa incepem. Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor, aceste vorbe s-au rostit acum 2000 de ani, iar in zilele noastre le putem rosti cu si mai multa incredere, pentru ca vremea este pe sfarsit. Multi sunt chemati, dar putini alesi. Sa renuntam la orice care ne impiedica sa ne vedem de mantuirea sufletelor!

PS! Va recomand sa cititi ce spune A I C I Nichifor Crainic, despre copilarie si sfintenie.