un blogger SCEPTIK

un blog sceptic

SCRISOARE CATRE ARHIEREU

… a Parintelui Rafail Noica

Iubite Preasfintite Parinte, blagosloviti.

Indraznesc sa spun acum ca nevoie este ca, mai ales noi, “fetele bisericesti”, sa “deosebim vremea” (Lc. 12, 54-57) in care ne aflam istoric, spre a lucra impreuna cu Domnul in via Lui – si sa tragem in aceeasi directie cu El.

Vremea este a cernerii. Va trebui sa pierdem pe multi din randurile preotilor si din numarul credinciosilor: aceasta in Apus s-a si facut, mai ales dupa razboi, indeosebi din anii ‘50 incoace; iar cei ce au ramas – dintre acestia sunt cei care acum recunosc, si iubesc – si primesc, acolo, Ortodoxia.

Paradoxal, pe noi Comunismul ne-a pazit, intr-o masura, in felul lui; dar acum a venit vremea (Ioan 17, 1). Vom fi nevoiti sa vedem propasiri si izbanzi din partea catolicismului si a celorlalte secte; sa ne vedem facuti de ras si de rusine de catre mass-media, si pe noi insine, si pe iubita noastra Biserica, si tot ce avem mai scump si mai sfant in lume; sa rabdam ocari si prigoane din afara, iar dinlauntru smintiri, si poticniri, si vanzari (Apoc. 13, 7).

Comunismul a lovit cu sabia; “New Age”-ul – mai ales cu minciunile acestui veac trecator: caci a inceput “ceasul lor, si stapania intunerecului” (Lc. 22, 53). Si daca “s-a dat lor stapanire” (Apoc. 13, 7), cine va putea sta impotriva voii lui Dumnezeu?

Dar, lui Dumnezeu voim noi a sta impotriva? Cum, atunci, vom fi lui Biserica, si Mireasa Hristosului Lui? Caci judecand dupa Scripturi, precum si dupa privelistea care ne inconjoara, nevoie este de acest necaz, pentru ca Biserica – adica noi – sa se curete de toate preacurviile ei, sa se spele de toata necuratia ei (Iez. cap. 16), sa se “lamureasca”, intru cele din urma, ca aurul in cuptorul ispitirii, sa se lepede de tot ce este strain sfinteniei ei, sa se smereasca pana in sfarsit, sa se gateasca Mireasa in asteptarea Mirelui (Apoc. 22, 16-17).

Acum va trebui sa se lamureasca credinta noastra; acum se va vedea, in sfarsit, ce va fi fost Bisericã – si ce nu; acum – care va fi fost acel “popor binecredincios de pretutindenea” (cf. Liturghierelor recente), si ce anume va ramanea “neclatit de portile iadului” (Mt. 16, 18)… si ce va trebui sa cada. Nevoie este de acest “necaz” (Tes. 5, 3), pentru ca acum, in sfarsit, Vremea sta sa nasca Vesnicia.

Infricosatoare lucruri… dar nu “bagandu-ne capul in nisip”. ca strutul, ne vom pregati pentru ceea ce nu vom putea stavili. Infricosata vreme; dar, daca de la Dumnezeu ingaduita – mantuitoare. “Acum mai aproape este noua mantuirea decat am crezut” (Rom. 13, 11), si decat cand au crezut stramosii nostri; ca in zilele Sfantului Ioan Botezatorul doar “se apropiase” Imparatia Cerurilor (Mt. 3, 2), acum este “langa usi” (Mc. 13, 29), si “mladitele smochinului” vestesc vara (Mc. 13, 28). Acum a si inceput acea vreme cand “cel ce nedreptateste – mai nedreptateasca, si cel ce spurca – mai spurce” (Apoc. 22, 11) – si oare nu s-a umplut intreg globul pamanesc de “promiscuitate” si de libertinaj neinfranat, ca cele de negandit in urma cu vreo treizeci de ani – acum sunt “moneda curenta”? – dar, desi mai putin vadit, si vremea cand “si cel drept mai faca dreptate, si cel sfant mai sfinteasca-se”, ca “Cel ce este sa vie va veni, si nu va [mai] zabovi”, si “plata Lui in mana Lui” (Evr. 10, 37 si Apoc. 22, 11-12) pentru fiecare.

Vremea este ca Biserica sa se intoarca intru ale sale, sa ne reinvatam mai multa incredere in Dumnezeu decat in cele vazute si “mai la indemana”, si sa ne sprijinim mai mult pe mijloacele lui Dumnezeu, decat pe mijloacele acestei lumi; iar aceasta, indeosebi cand aceste mijloace ne silesc sa imbratisam si atitudinile acestei lumi, punand deoparte, fie si provizoriu, poruncile lui Hristos. Ca astazi, de ne vom afla despartiti de Hristos, ce ne vom face, de la noi insine, cand ne vor intampina “portile iadului” (Ier. 12, 5)? – “Nu intru putere mare, nici intru tarie, ci intru Duhul Meu, zice Domnul Atottiitorul” (Zah. 4, 6).

[…]

Iubite Preasfintite Parinte, ma rog Domnului sa va impartaseasca in inima ce este in sufletul meu, facand si scriind acestea, ca nu numai sa nu va intristez, ci, poate chiar, oarecum, sa va si aduca bucurie.

[…]

Domnul sa ne lumineze in toata vremea sa facem ce este drept inaintea Lui. Iar acum ca imbatranim, El Insusi sa ne invete sa facem precum pe Petru l-a povatuit sa faca, “cand va imbatrani” el (Ioan 21, 18).

preluata de la Siluan.trei.ro

Martie 4, 2008 - Posted by | ORTODOXIE | , , ,

4 comentarii

  1. Ce legatura are scrisoarea asta cu situatia data?
    Oricum e cam apocaliptica.
    Iar voi, trepadusi nu incercati sa scoateti din context.
    Asta nu e o scrisoare la toata trebuinta, era adresata lui PS. de atunci, actualmente IPS Andrei Andreicut.
    Sunteti niste danionisti!!!

    Comentariu de Lactanţiu | Mai 29, 2008


  2. Sa nu ne inselam ! si sa nu inselam pe altii,ca ei sa inteleaga ceea ce nu stiu si nu au cum sa traiasca in mijlocul celor din apus,ca sa vada in realitate ortodoxia noastra.
    Am trait si traiesc imaginea ascunsa ,,a acelor din apus”,falsa si plina de curse prin care ne sapa,ceea ce noi credem ca-i face sa tinda spre unitate?Este total fals,caci in numele libertatii si a democratiei au pus si semanat destabilizare,razboie,saracie,diferentiere de clase,infiltrari
    cu organizatii si oameni bine platiti sa joace roluri de manipulare si de instigare,,suedeji,germani,franceji-homose.si lesbiene trimisi special sa impuna unui popor sa le accepte drepturile acestora,noi nu avem nici un cuvint asupra lor,prin lege si prin biserica lor, care-i tolereaza si chiar ii accepta la cele Sf.sintem nevoiti sa tacem.Cine ne-a dat foc la Biserica? Lacasuilr lor pe care noi le inchiriem sint obiective usor de controlat de catre ei,le dau satisfactie cind sint certuri sau neintelegeri,cind vad ca nr.de credinciosi scad,sau se intristeaza atunci cind vad ca nr.lor creste.Acesta este vestul,acesta este occidentul…nu va inselati,eu traiesc in mijlocul lor si nu i-mi este frica de ceea ce afirm,pot dovedi si pot sta impotriva oricaruia,care ar putea nega ceea ce spun.Sa nu ne mai mintim,rugaciunea sa ne fie rugaciune,iar adevarul sa nu ascunda interesele,ci sa fie adevar.

    Comentariu de pr.Vasuianu M. | Iunie 1, 2008

  3. ,,Vremea este a cernerii. Va trebui sa pierdem pe multi din randurile preotilor si din numarul credinciosilor: aceasta in Apus s-a si facut, mai ales dupa razboi, indeosebi din anii ‘50 incoace; iar cei ce au ramas – dintre acestia sunt cei care acum recunosc, si iubesc – si primesc, acolo ortodoxia”
    comentarul meu se refera la cele de mai sus.

    Comentariu de pr.Vasuianu M. | Iunie 1, 2008


Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat asta: