O NOUA APARITIE EDITORIALA INTERESANTA
Semnalez o noua aparitie editoriala demna de luat in considerare. Tocmai s-a publicat la editura Babel o carte despre Marturisitorii din perioada comunista, intitulata: Razboiul impotriva crestinismului. Incununati martirii! Cartea poate fi cumparata de la editura, cu un pret de 15 lei. Dvs. trimiteti un mandat postal cu adresa completa (15 + 5 lei) iar editura va trimite inapoi fara alte costuri, cartea, sub forma de colet. Alternativ, o puteti cauta si in librariile ce comercializeaza carti religioase, dupa data de 15-20 aprilie.
Cartea se adreseaza publicului larg si contine o serie de eseuri pe tema comunismului, ce a reprezentat el si ce au reprezentat acesti marturisitori ai credintei in aceasta perioada. Sunt mentionate clar, pentru toata lumea, motivele si criteriile pentru canonizarea lor. Cartea contine si cateva ilustratii, doua portrete de detinuti, creionate de dl. Bandi, precum si alte ilustratii monocrom. Bonus, primiti si o icoana tiparita pe carton cretat, aceeasi cu cea de pe coperta. Intre capitole, poezii de Radu Gyr si Eugen Serea.
Cele 162 de pagini A5, pe hartie alba de 70 gr., reprezinta un rezumat al razboiului crestinului cu lumea, din mai multe puncte de vedere: politic, religios, social.
Mai jos cateva screen-shot-uri din interiorul cartii:
Cartea poate fi livrata si prin curier sau ramburs, destinatarul suportand costurile.
ADRESA EDITURII: str. LETEA, nr. 30 Bis, Bacau, Jud. Bacau. Pt. dl. Ionel Rusei. Mentionez si docuprint ”la” clicknet punct ro.
RELIGIOZITATEA LA AMERICANI
Revista Business Wire din America a realizat un sondaj de opinie printre americanul de rand cu privire la existenta sufletelor dupa moarte, Dumnezeu, iad, rai si… extraterestrii. Per ansamblu s-a observat ca mai multi oameni cred in draci si iad decat in teoria evolutionista a lui Darwin. Sondajul s-a realizat on-line, la scala nationala, intre 10-17 noiembrie, cuprinzand raspunsurile a 2126 participanti. Iata cateva procente:
80% cred in Dumnezeu (acelasi procent ca si in 2005)
75% cred in minuni
73% cred in Rai
71% cred in Ingeri
71% cred ca Iisus a fost Fiul lui Dumnezeu
70% cred in Invierea Domnului
68% cred in existenta vietii dupa moarte
62% cred in Iad
61% cred ca Mantuitorul S-a nascut din Fecioara Maria
59% cred in diavol.
47% cred in Teoria Evolutionista
40% sunt adeptii Teoriei Creationiste
44% cred in stafii
36% cred in OZN-uri
31% cred in vrajitoare
31% cred in astrologie
24% cred in reincarnare
De asemenea, un lucru foarte interesant, s-a observat ca desi nu sunt diferente mari intre raspunsurile catolicilor si cele ale protestantilor, totusi 52% dintre catolici cred in Evolutionismul Darwinist, fata de 32% dintre protestanti; in fantome cred 57% dintre catolici fata de 47% dintre protestanti; in OZN-uri 43% fata de 31%, iar in astrologie 40% fata de 28%. Cat priveste Teoria Creationista, 46% dintre catolici o accepta, in timp ce procentul protestantilor este de 54%.
Vechiul si Noul Testament sunt socotite a fi scrise sub revelatie divina in mare masura sau aproape in totalitate de catre 55% dintre respondenti, in timp ce 37% cred ca ambele Testamente s-au scris in totalitate sub inspiratie divina.
Cat priveste mersul la biserica, mai putin de 25% se considera „foarte religiosi”, in timp ce restul oscileaza intre „credinciosi” (23%) si „destul de credinciosi” (45%).
NU FASCISMULUI, DAR SI UITARII
Un grup de Asociatii, intelectuali si simpli crestini ortodocsi au initiat o noua campanie. O campanie impotriva uitarii, o campanie pro-adevar, o campanie ce privese direct demnitatea si spiritul de jertfa al acestui neam. Intr-o scrisoare adresata Presedintelui Traian Basescu semnaland nimic altceva decat „acte grave de instigare la ură religioasă şi naţională, precum şi încălcarea libertăţii religioase şi de gîndire a creştinilor-ortodocşi”.
Dupa cum se arata in Comunicatul de presa, „scopul principal al demersului este recunoaşterea prin lege a Genocidului Anticreştin în România comunistă şi dreptul la cinstirea memoriei colective a Bisericii Ortodoxe”. Creştinii-ortodocşi reclamă faptul că nu există nici un act normativ care să le apere dreptul la cinstirea memoriei colective a Bisericii Ortodoxe, în acest sens solicitînd revederea Ordonanţei 31/2002 pe care o consideră „ambiguă” şi „o discriminare comisă printr-un act normativ al statului român”.
De asemenea, „Creştinii-ortodocşi protestează împotriva discriminării de orice fel, condamnînd ideile şi manifestările fasciste, rasiste sau xenofobe, invitînd instituţiile şi autorităţile statului să se menţină în limitele unei democraţii reale care să asigure dreptul la opinie şi credinţă. Orice aspect al vieţii sociale, precum şi orice vedere asupra fenomenelor şi evenimentelor istorice poate constitui obiect de cercetare sau de dezbatere pentru oricine, atîta timp cît prin aceasta nu este pusă în pericol viaţa nimănui şi nu se încalcă ordinea publică şi drepturile fundamentale ale omului. Ordonanţa nr. 31/2002, prin unele puncte ale sale, creează un precedent de cenzurare a ideilor şi credinţelor, reinstaurînd în România un regim de teamă şi persecuţie pe motiv de opinie sau credinţă. Considerăm că reformularea Ordonanţei 31/2002, se constituie într-un act democratic şi necesar care ar îndrepta o greşeală impusă prin şantaj şi presiuni care nu-şi au locul în epoca democraţiei şi a libertăţii de opinie”.
Public si eu mai jos Scrisoarea integrala adersata Domnului Presedinte, fara a mai avea ceva de adaugat in plus – textul scrisorii nu lasa loc nici unui comentariu. Felicitari celor ce au redactat-o!
1. Evenimentele recente, cînd la Iaşi a fost închisă expoziţia „Destine de martiri” dedicată unor foşti deţinuţi politici creştini, unde au fost expuse materiale din fondurile CNSAS, lucru admis de Constituţia României, ne descoperă existenţa cenzurii de tip totalitar în statul român de azi. Printre cele 6 personalităţi a căror memorie a fost cinstită, cu scop educativ, prin expoziţia „Destine de martiri” se numără şi 4 preoţi ortodocşi, motiv pentru care creştinii au perceput închiderea ordonată a expoziţiei ca pe o încălcare a libertăţii religioase şi de opinie, garantate de Constituţia României.
2. Motivul pentru care s-a solicitat închiderea expoziţiei „Destine de martiri” a fost unul cît se poate de speculativ şi anume acuzaţia cum că expoziţia ar face „imagine unor legionari”. Deoarece această acuzaţie a fost adusă de directorul Institutului pentru Cercetarea Holocaustului din România şi cîţiva adepţi ai săi, fără a invoca o lege, nu ne rămîne decît să deducem că baza legală a acestei acuzaţii o poate constitui doar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 (aprobată ca Lege de Parlament în 2006, cu rectificările de rigoare) „privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”. Aluzia cum că personalităţile a căror dosare au făcut obiectul expoziţiei ar intra sub incidenţa acestei legi este deplasată. Este ştiut că mai mulţi membri ai Mişcării legionare au fost anchetaţi de o comisie de pe lîngă Tribunalul de la Nurnberg şi, în urma cercetărilor, s-a declarat că “legionarii” nu se făceau responsabili de crime de război în Est, astfel că au fost absolviţi de orice responsabilitate privind abuzurile contra populaţiei şi evreilor peste Nistru. Însă chiar dacă nu ar fi aşa, trebuie să precizăm că doi dintre cei şase, părintele Arsenie Boca şi părintele Sandu Tudor, s-au dezis de mişcarea legionară, alţi doi, adică părintele Arsenie Papacioc şi părintele Calciu, au dus, după eliberarea din închisoare, o activitate exclusiv misionar-spirituală, nefăcînd parte din vreun partid sau mişcare politică, iar Valeriu Gafencu, un altul din cei şase, a murit în închisoare salvînd viaţa pastorului evreu R. Wrumbrant, ceea ce trebuie să spulbere orice acuzaţie de antisemitism sugerată de cei care au solicitat închiderea expoziţiei. Prin urmare, atît afirmaţiile venite din partea Institutului pentru cercetarea Holocaustului în România, cît şi cele ale directorului Arhivelor Naţionale, care a catalogat expoziţia drept o “manipulare blamabilă a opiniei publice” sînt neîntemeiate, deşi vin de la persoane care reprezintă instituţii a căror scop declarat este studierea adevărului istoric.
3. Ordonanţa nr. 31/2002, vine într-un moment cînd statul român nu a făcut încă ordine în sutele de mii de dosare privind condamnările din perioada regimului comunist totalitar. Este de neconceput să-i consideri vinovaţi de infracţiuni contra păcii şi omenirii pe unii deţinuţi politici, precum Părintele Calciu, acuzat în mod fals la una din arestările sale de spionaj în favoarea unei puteri străine, doar în baza proceselor falsificate de un regim criminal precum a fost cel comunist în România. Completarea „printr-o hotărîre recunoscută potrivit legii” din Art. 2, punctul c, care apare în legea nouă, atunci cînd e definită persoana vinovată de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii drept „orice persoană condamnată definitiv de o instanţă judecătorească română sau străină, pentru una sau mai multe infracţiuni contra păcii şi omenirii” nu restaurează la modul real condiţia zecilor de mii de condamnaţi pe nedrept, de vreme ce pentru fiecare dintre ei trebuie deschis un proces individual, cu rezultat improbabil, pentru a obţine o hotărîre judecătorească de reabilitare [1].
4. Nu există nici un act normativ care să-i declare pe foştii deţinuţi politici victime ale genocidului comunist, iar pe cei implicaţi în acest genocid vinovaţi de crime împotriva umanităţii. Prin Ordonanţa 31/2002, Art. 2, punct c, foştii deţinuţi politici din România comunistă au fost incriminaţi încă o dată, de data aceasta într-un stat democratic, iar regimul criminal care i-a persecutat şi exterminat a fost absolvit de orice vină. Este inadmisibil ca zecile de mii de victime ale genocidului comunist să fie declarate vinovate de infracţiuni împotriva păcii şi omenirii şi, în virtutea Ordonanţei nr. 31/2002, să li se interzică memoria, în timp ce criminalii care i-au exterminat să rămînă nejudecaţi. Considerăm că Ordonanţa nr. 31/2002 este un act pripit şi nedrept, care încalcă brutal dreptul creştinilor-ortodocşi, care alcătuiesc majoritatea populaţiei României, la cinstirea memoriei colective a propriei Biserici, ştiut fiind faptul că marea majoritate a deţinuţilor politici erau creştini mărturisitori care au fost persecutaţi pentru credinţa lor[2].
5. Considerăm că acuzaţia de “imagine făcută unor legionari” adusă expoziţiei „Destine de martiri” de către directorul Institutului pentru cercetarea Holocaustului în România, urmată de închiderea ei, s-a făcut din ură religioasă. Nu găsim alte motive pentru care directorul unei instituţii care reprezintă etnia evreiască ar fi trebuit să se autosesizeze, cerînd închiderea expoziţiei, de vreme ce personalităţile a căror dosare făceau obiectul expoziţiei nu au nici o legătură cu evreii şi Holocaustul. Dacă dosarele securităţii, a căror retragere a fost solicitată, nu confirmau acuzaţiile aduse, atunci cine, în afara unei instanţe acreditate de stat, poate constata vinovăţia celor şase martiri, dintre care doar unul mai e în viaţă? Reacţia directorului Institutului pentru cercetarea Holocaustului din România este o defăimare gratuită a memoriei celor şase martiri creştini, lovind totodată în memoria colectivă a Bisericii Ortodoxe. Se creează impresia că CNSAS, care a ordonat retragerea dosarelor din expoziţie, a cedat unui şantaj bazat pe speculaţii în jurul învinuirii de antisemitism, devenit posibil din cauza ambiguităţii Ordonanţei nr. 31/2002 care creează confuzie între o persoană vinovată de antisemitism şi un fost deţinut politic, sugerînd că toţi deţinuţii politici sînt în mod obligatoriu şi antisemiţi.
6. Chiar şi cinstirea Crucii de către creştini este considerată inadecvată. Din Raportul privind antisemitismul în România publicat pe site-ul Comunităţii Evreieşti din România aflăm că autorii Raportului reclamă faptul că în Parlamentul României, o ţară majoritar creştină, este expusă crucea şi cataloghează drept antisemitism credinţa românilor „potrivit căreia evreii au stat în spatele morţii lui Iisus”. Cu alte cuvinte, scopul declarat al Comunităţii Evreieşti din România (aşa cum reiese de pe site-ul oficial al acesteia), bazîndu-se pe susţinătorii săi externi, este acela de a îndepărta orice prezenţă publică a simbolurilor şi mărturiilor creştine (de unde şi campania de scoatere a icoanelor din şcoli). În acest context, cenzurarea expoziţiei „Destine de martiri”, solicitată de o persoană publică a comunităţii evreieşti din România, este un act de denigrare a memoriei colective a Bisericii Ortodoxe [3].
7. Avînd în vedere conflictul provocat de directorul Institutului pentru cercetarea Holocaustului din România, dar şi de directorul Arhivelor Naţionale şi de aliaţii lor din presă prin închiderea expoziţiei „Destine de martiri”, cît şi alte incidente apărute pe fondul ambiguităţii Ordonanţei 31/2002, care creează posibilitatea declanşării unui nedorit fenomen de masă în România, trebuie să se recurgă urgent la reformularea Ordonanţei nr. 31/2002, care prezintă mai multe aspecte anticonstituţionale, încălcînd brutal punctele 2, 6 şi 7 din Articolul 30 din Constituţia României, care proclamă libertatea de expresie. Vă propunem, în acord cu juriştii noştri, dar şi credincioşi ai BOR, următoarele modificări:
a) Să se renunţe la termenul „infracţiuni” din formula „persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii” pentru a lăsa sub incidenţa legii doar persoanele vinovate de crime de război şi împotriva umanităţii. Această precauţie se impune datorită faptului că Statul român încă nu a făcut ordine în sutele de mii de dosare intentate de regimul criminal comunist şi nu a recurs la disculparea, printr-o hotărîre judecătorească, a foştilor deţinuţi politici care au fost acuzaţi de infracţiuni fictive, unele dintre ele putînd fi încadrate la infracţiuni contra păcii şi omenirii.
b) Să se specifice, în Art. 2, punctul b, unde se face referire la simbolurile fasciste, rasiste şi xenofobe faptul că simbolurile şi semnele care reprezintă religiile, respectiv cultele tradiţionale înregistrate pe teritoriul României nu sînt atacate prin această lege. În acest scop, se impune exemplificarea semnelor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
c) Să se omită termenul „antisemitism” din Art. 2, punctul a, deoarece el nu este cuprins în enunţul Ordonanţei care se referă doar la: „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob”. Antisemitismul se subînţelege prin termenii „fascist”, „rasist” şi „xenofob”. Prin introducerea lui în lista infracţiunilor menţionate în Art. 2, punctul a, termenul „antisemitism” apare ca ceva diferit de fascism, rasism şi xenofobie, fără a fi definit. Prin acest termen se sugerează diferenţierea evreilor de alte etnii şi naţionalităţi, ceea ce este o discriminare, comisă printr-un act normativ al Statului român.
d) La Art. 2, la noua literă introdusă, d, unde se defineşte Holocaustul în termenii următori: „Prin Holocaust se înţelege persecuţia sistematică sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din 1933-1945. De asemenea, în perioada celui de al doilea război mondial o parte din populaţia romă a fost supusă deportării şi anihilării”; să se facă referire la persecuţia sistematică sprijinită de stat împotriva creştinilor în perioada regimului totalitar comunist din România. Această completare este necesară pentru a nu crea impresia că Statul român, dorind să cinstească memoria victimelor persecuţiilor împotriva evreilor şi romilor, nesocoteşte sutele de mii de victime ale Genocidului Anticreştin care a avut loc în România în perioada regimului comunist totalitar. Situaţia României este una specială, deoarece aici au fost persecutaţi sute de mii de creştini, existînd zeci de mii de victime. Memoria martirilor din perioada comunistă este un subiect sensibil, iar cinstirea victimelor unui regim totalitar nu trebuie să ducă la neglijarea sfidătoare a victimelor altui regim totalitar. Instituţiile acreditate ale Statului român trebuie să constate şi să condamne Genocidul Anticreştin în România comunistă, precum a condamnat Holocaustul şi să recurgă la reformularea Art. 2 punctul d. De asemenea, este necesar ca persecuţia evreilor să nu fie separată prin punct de persecuţia romilor şi a creştinilor, ci întreaga definiţie a Holocaustului, care presupune un simplu şir de enumerări, să fie cuprinsă într-o singură frază.
Aceste modificări sînt necesare pentru a preveni pe viitor conflictele naţionale şi religioase pe care Ordonanţa nr. 31/2002, chiar şi în noua sa formulă, le alimentează. De asemenea, prin operarea modificărilor propuse va fi îndepărtată confuzia prin care memoria miilor de martiri creştini din perioada comunistă a fost defăimată, avîndu-se în vedere şi faptul că unii dintre ei au fost de acum propuşi spre canonizare Sfîntului Sinod al BOR. În acest sens a fost iniţiată şi o campanie, intitulată “Din temniţe spre Sinaxare”, care promovează cu succes convingerea că martirii români din temniţele comuniste sînt vrednici de a fi trecuţi în rîndul sfinţilor.Creştinii-ortodocşi protestează împotriva discriminării de orice fel, condamnînd ideile şi manifestările fasciste, rasiste sau xenofobe, invitînd instituţiile şi autorităţile statului să se menţină în limitele unei democraţii reale care să asigure dreptul la opinie şi credinţă. Orice aspect al vieţii sociale, precum şi orice perspectivă asupra fenomenelor şi evenimentelor istorice poate constitui obiect de cercetare sau de dezbatere pentru oricine, atîta timp cît prin aceasta nu este pusă în pericol viaţa nimănui şi nu se încalcă ordinea publică şi drepturile fundamentale ale omului. Ordonanţa nr. 31/2002, prin unele puncte ale sale, creează un precedent de cenzurare a ideilor şi credinţelor, reinstaurînd în România un regim de teamă şi persecuţie pe motiv de opinie sau credinţă. Considerăm că reformularea Ordonanţei nr. 31/2002, în termenii propuşi mai sus, se constituie într-un act democratic şi necesar care ar îndrepta o greşeală impusă prin şantaj şi presiuni care nu-şi au locul în epoca democraţiei şi a libertăţii de opinie.
+++
NOTE:
1. Este cunoscut faptul că majoritatea foştilor deţinuţi aşa-zis „politici”, printre care se numără peste 2000 de preoţi ortodocşi, în afară de călugări, au fost învinuiţi în mod fals de „spionaj” şi alte delicte care pot fi încadrate la infracţiuni contra păcii şi omenirii. Un caz celebru în acest sens îl constituie Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa care a petrecut în temniţele comuniste 21 de ani. Se ştie că Părintele Calciu a fost o personalitate publică recunoscută în Occident drept un luptător pentru pace şi drepturile omului. Părintele Calciu, care a fost eliberat din închisoare şi expulzat din ţară în urma demersurilor făcute de preşedintele SUA, Ronald Reagan, de către Papa Ioan Paul II şi alte personalităţi ale vieţii politice din Occident, a fost apoi primit la Casa Albă în mai multe rînduri ca un martir al contemporaneităţii. Paradoxul şi confuzia pe care le creează Ordonanţa nr. 31/2002 face ca un simbol al păcii şi al luptei pentru democraţie, atît de respectat în Occident, cum a fost Părintele Calciu, să fie considerat în România un delicvent vinovat de infracţiuni împotriva păcii şi omenirii şi să i se interzică memoria, deoarece şi el a fost unul din cei şase martiri omagiaţi de expoziţia „Destine de martiri”. Acesta este doar unul din cazurile în care se verifică imperfecţiunea Ordonanţei nr. 31/2002, impunîndu-se revederea ei urgentă.
2. Felul în care Comunitatea Evreiască din România (CER) speculează cu acuzaţia de antisemitism, bazîndu-se doar pe ambiguitatea Ordonanţei 31/2002, se constituie într-o promovare a prejudecăţilor prin caracterizari globale acuzatoare lipsite de fundament. De pildă, se invocă faptul că „printre români e răspîndită credinţa potrivit căreia evreii au stat în spatele morţii lui Iisus”, sau că aceştia “consideră că evreii conduc omenirea prin manipulări financiare”, deşi tot acolo, pe un ton oficial, specific oricărui raport, Dl. Alexandru Florian, care îndeplineşte şi funcţia de director al Institutului pentru cercetarea Holocaustului în România, afirmă în numele CER: „Guvernul a adoptat această Ordonanţă şi ca urmare a presiunilor exercitate mai bine de 10 ani de către guvernele occidentale, în special cel american, de către asociaţii evreieşti americane şi internaţionale”, afirmaţie care nu face decît să alimenteze şi să perpetueze prejudecăţile numite mai sus.
3. Dintr-o petiţie adresată Jandarmeriei Române, iniţiată pe internet, prin care se cere înlăturarea crucii celtice din locurile publice, aflăm că Jandarmeria Română a considerat “crucea încadrată într-un cerc” drept un simbol care intră sub incidenţa Ordonanţei 31/2002 şi a efectuat sub această acuzaţie un arest în Buzău, cazul fiind dezbătut în presă. Crucea încadrată de cerc are o vechime foarte mare în Biserică, fiind prezentă pe unele biserici, pe morminte şi monumente ale creştinismului primar, precum şi în majoritatea “troiţelor” româneşti. Deoarece textul Ordonanţei 31/2002 nu dă exemple de semne şi simboluri cu caracter rasist, fascist sau xenofob, solicităm exemplificarea lor şi asigurarea cum că semnul crucii, care este sfînt pentru creştini, nu intră sub incidenţa legii.
RASUL CULTURII GENERALE
Să luăm ca paradigmă râsul lui Mircea Badea de aseară, unde, în emisiunea de după ora 23, neştiind ce înseamnă stavropighie a presupus că e un subiect comic. Însă a presupus că e un subiect comic nu numai pentru că nu cunoştea înţelesul semantic al cuvântului, ci pentru că i se pare că limbajul bisericesc, special, nu are niciun rost. De ce? Pentru că teologia e pentru el o floare la ureche, în comparaţie, probabil, cu faptul de a face o emisiune ca a sa. Dacă la emisiunea în direct îţi dai cu părerea despre orice, ai umori şi distrezi lumea…probabil aşa ar trebui să stea treaba şi cu limbajul teologic: să fie un hocus-pocus umoristic.
Să nu se înţeleagă că el e marele şi singurul vinovat de neştiinţă teologică sau de fobii teologice! Am dat exemplul său pentru că e recent şi este sugestiv. Gesturi identice cu ale sale trăim aproape zilnic, de parcă cineva le trage la xerox şi le implantează în capul tuturora. Cu alte cuvinte: de ce îţi vine să râzi de lucruri care te depăşesc? Şi dacă te depăşesc şi eşti un ignorant în speţa ca atare, de ce crezi că trebuie să bagatelizezi subiectul, dacă te depăşeşte?
Complexul de inferioritate pe care îl trăieşti ca posesor de cultură generală, alături de probleme nerezolvate între tine şi Dumnezeu, între tine şi viaţă, între tine şi tot ce există nasc râsul ieftin, batjocura la adresa realităţilor teologice, blasfemia cea mai jegoasă şi de nesuportat. Trivialul blasfemiei este însă un mod de disculpare care te acuză. Pe măsură ce vrei să convingi cu tot dinadinsul că eşti redus, că eşti submediocru în domeniul înţelegerii realităţii pe atât devii impozant în sfera imprecaţiei. Drăcuitul ca la uşa cortului, înjurăturile pe teme religioase şi blasfemiile oţioase sunt moduri de autocaracterizare. Ele arată gradul tău de decadenţă exhibat cu multă lejeritate. Adică nu numai că eşti mitocan dar vrei să te şi lauzi cu asta, vrei ca să ştie toată lumea, vrei să fii perceput ca o căzătură de către toţi.
În concluzie râzi de ceea ce nu eşti când râzi de ceea ce nu cunoşti. A nu şti ceva nu e o ruşine, ci e o normalitate pentru fiinţa umană, pentru că neştiinţa noastră merge paralel cu ştiinţa nu numai în lumea de acum, ci şi în viaţa viitoare, în veşnicie. Sunt miliarde de miliarde de lucruri de cunoscut. Cunoaşterea e nesfârşită. Noi suntem creaţi de Dumnezeu cu o posibilitate nesfârşită de cunoaştere. Aţi mărturisi neştiinţa în faţa a ceea ce trebuie să ştim şi vom ştii e un act de cea mai mare normalitate şi înţelepciune. Însă a râde de ceea ce nu cunoşti, pe premisa că anumite lucruri sunt o prostie ca să le cunoşti, arată că ai rămas la faza cunoaşterii preferenţiale, la faza îmi place numai îngheţata dar nu prefer ciorba.
Cultura generală îţi oferă răspunsuri generale. Acesta e un copac, noi suntem oameni, de aici se dă drumul la computer, trebuie să faci bani ca să ai ce mânca, omul moare, inima e în partea stângă…sunt cunoştinţe iniţiale. Dacă ţi se pare o aiureală compoziţia internă a copacului, cum arată inima pe dinăuntru, ce înseamnă moarte, din ce e compus computerul şi cum a rezultat şi, la primul cuvânt, noţiune, termen pe care nu îl cunoşti râzi ca proasta în târg, nu sunt de vină termenii specializaţi şi nici cei care au cultură specială, ci e de vină cel care a rămas la baza muntelui cunoaşterii sau care nu vrea deloc să asculte, să înveţe de la cei care cunosc o ştiinţă, o realitate anume.
De aceea, militantismul pentru maimuţa lui Darwin în şcoli în defavoarea creării omului de către Dumnezeu, frica de oamenii specializaţi pentru că nu ştim noi, marele public, ceea ce spun, luarea în râs a ceea ce ne depăşeşte sunt atitudini ale unor oameni cu idei puţine şi fără perspective reale în cunoaştere. Exclusivismul nu este o atitudine ştiinţifică sau de caracter după cum nespecializarea nu produce discernământ. Dacă democraticii care cer ştiinţă fără credinţă şi militează pentru libertatea de alegere ar fi lipsiţi de idei preconcepute nu ar dogmatiza drept adevăr ultim o teorie ştiinţifică, atâta timp cât adevărul ştiinţei este adevărul cercetării continue. Dar, pentru că miza nu e ştiinţifică şi Darwin în şcoli nu e un slogan specializat, ci vine din frământări ale culturii generale, de aceea exclude orice altă posibilitate de înţelegere a realităţii, ştiinţa fiind văzută ca o dictatură a conştiinţelor şi nu ca fundamentul a ceea ce le eliberează de neştiinţă.
Ştim că nu poţi să râzi înţelept dacă nu eşti înţelept. Ar fi o cerere prea mare, eronată de altfel, din partea noastră. Însă poţi să te abţii democratic să răzi din şi prin neştiinţa proprie. Într-o cultură democratică, unde ar trebuie să fim atenţi să nu lezăm pe alţii, din spirit de excludere, nici fizic şi nici moral, râsul tâmp trebuie descurajat pentru a cultiva deschiderea spre dialog şi spre munca de cercetare. Unde nu ştii întrebi. Când vrei să cunoşti ceva faci studii, cercetezi, devii audiantul celor care au studiat problema, care s-au specializat în ea.
Dacă pentru a câştiga un proces am învăţat să ne luăm un avocat bun, tot la fel, dacă avem nevoie de fluenţa vorbirii, de vestimentaţie conformă cu slujba noastră, de decorarea casei, de înţelegere a unor probleme teologice sau de scanarea stării noastre de sănătate, trebuie să mergem la cei care sunt în măsură să ne dezlege enigmele sau să ne ajute în mod real. Ca să fim proprii unui dialog trebuie să fim proprii tematicii dialogului. Dacă suntem în afara discuţiei, a intra ca musca în lapte înseamnă a ne include acolo unde nu ne e locul şi unde nu ne putem simţi confortabil.
Dragă Mircea Badea, stavropighiile patriarhale în Biserica Ortodoxă Română sunt Mănăstirile care se înfiinţează şi se conduc direct de către patriarhul României şi de către administraţia patriarhală. Cuvântul stavropighie e un cuvânt compus, vine din limba greacă şi înseamnă, într-o traducere foarte liberă: locul unde s-a pus crucea de către patriarh, ca unul care a zidit şi sfinţit Biserica Mănăstirii respective. Deci, după cum observi, nu e nimic de râs ci doar de… învăţat.
Preluat de la Pr. Dorin
RELIGIA IN SCOALA: A FI SAU A NU FI?
Domnul Razvan Bibire, jurnalist bacauan, scrie pe blogul sau un comentariu destul de rautacios la adresa mentinerii religiei in liceu, intitulat „Intoarcerea inchizitiei”. Despre acest subiect, am ales sa nu ma pronunt pe blog, facandu-se destul tam-tam pe aceasta tema. Pana acum… Am inteles ca pana si muftiul din Constanta s-a declarat solidar cu campania Patriarhiei. Se cuvin, cred, niste precizari, pe care le-am publicat si pe blogul sus-numit. Anume:
Despre stupiditatea sustinerii evolutionismului puteti citi si aici: https://sceptik.wordpress.com/2007/10/05/creationismul-este-condamnat-de-ue/
In ce priveste religia, se doreste a fi obligatorie pana in anul 11 de liceu, exclusiv, urmand ca in anii 11 si 12 sa fie materie optionala. Mentionez ca fiecare cult are dreptul de a-si elabora propria programa religioasa. Nu vad de ce se considera indoctrinare, ora de religie fiind mai mult decat o expunere de fapte sau intamplari istorice. La ora de religie se discuta mai multe probleme, de viata sa zicem. Religia are un rol major in formarea caracterului tinerilor si le ofera raspunsuri la diversele probleme ce ii framanta.
Religia ca materie scolara nu are ca scop formarea unor oameni religiosi neaparat ci mai degraba formarea unor oameni de caracter, indiferent de domeniul in care vor activa. Tot asa cum in urma studierii geografiei nu devenim geografi sau in urma studierii fizicii nu devenim fizicieni. Este vorba de niste notiuni generale…
Cat priveste aspectul moral, noi ortodocsii consideram ca Mantuitorul a venit sa ne indumnezeiasca, sa ne faca dumnezei, asadar nu cum spun catolicii sau protestantii doar ca o achitare juridica in fata Tatalui. Problema este mult mai complexa… Teoria evolutionista si scoaterea religiei din scoli reprezinta un atac ateist si dezinformare. Faptul ca religia se vrea a fi obligatorie reprezinta oferirea unei informatii tinerilor, pe care acestia aleg sau nu s-o aprofundeze. Mai degraba interzicerea predarii religiei precum si alte interziceri motivate de diverse drepturi, intruchipeaza mentalitatea comunista de spalare pe creier.
TRUFIE CATOLICA
Prea luminatii cardinali ai Singurei Biserici Catolice si Apostolice cum se auto-denumesc, si-au pus capetele unul langa altul si au mai inventat ceva. Se pare ca novismele din Biserica Catolica -cacofonia nu poate fi evitata- continua. De parca n-ar fi fost ‘ndeajuns. Dupa Filioque, primatul papal, infailibilitate, Imaculata Conceptie, Aggiornamento, legalizarea morala a prezervativelor, si multe alte nascociri buclucase care nu faceau decat sa puna bete-n roate unui ecumenism si-asa tratat cu scepticism, exceptie facand BOR-ul nostru, acum, cardinalii catolici au analizat ei istoria (ca protestantii Biblia, in paranteza fie spus) si au ajuns la concluzia ca Maica Domnului ar trebui „ridicata in rang” adica pusa pe acelasi piedestal cu Fiul lui Dumnezeu. Pentru cine nu pricepe ce inseamna inventarea unei dogme (absurde, ca deh, mintea noastra mai e influentata si de Intunecimea Sa) vreau sa precizez ca orice exagerare in venerarea Maicii Domnului sau invers, necinstirea ei, sunt 2 extreme care se unesc, adica este HULA. Sfantul Ioan Maximovici il citeaza pe Sfantul Epifanie al Ciprului care spune ca „in amandoua aceste erezii salasluieste aceeasi vatamatura: atunci cand oamenii nesocotesc cinstirea Maicii Domnului si atunci cand, dimpotriva, o slavesc mai mult decat ii este cuvenit in chip propriu” [Panarion, Impotriva Colyridienilor].
O asemenea tentativa a mai existat si a apartinut unui anume episcop apusean Malou, care de asemenea, a afirmat ca Maica Domnului este O COMPLETARE A SFINTEI TREIMI. In asemenea conditii, este greu de purtat un dialog cu catolicii, care chiar si asa nu ezitau sa-ti bata apropo-ul cum ca ei sunt urmasii Sfantului Petru si ca ei sunt Biserica cea Catolica sau Soborniceasca. Se pare ca papa Ioan Paul al II-lea nu s-a inselat cand a spus ca in Biserica, dogmele cresc si se dezvolta. Intr-adevar Biserica Catolica ne rezerva noi surprize de fiecare data. NEPLACUTE! Fara indoaiala ca daca in 1054 catolicii puteau fi considerati schismatici, in ideea reconcilierii, acum au dovedit ca nu sunt numai schismatici ci si eretici si daca vor continua asa vor ajunge SECTARI ! Bietii catolici, bye bye mantuire!
Cinci cardinali romano-catolici incearca sa revolutioneze cultul propunand nici mai mult, nici mai putin decat proclamarea unei a cincea dogme despre Fecioara Maria, care ar situa-o aproape pe acelasi nivel de mantuire cu Iisus, informeaza cite-ul Catholica. Initiativa lor poate afecta grav atat dialogul cu Bisericile Ortodoxe, cåt si cu celelalte culte crestine.
Cei cinci inalti prelati ai Bisericii Romano-Catolice (Telesphore Toppo, din India, Luis Aponte Martinez din Puerto Rico, Varkey Vithayathil din India, Riccardo Vidal din Filipine si Ernesto Corripio y Ahumada, din Mexic) i-au adresat o scrisoare Papei Benedict al XVI-lea, cerandu-i sa declare o a cincea dogma mariologica, despre care ei afirma ca ar „proclama adevarul crestin deplin despre Maria“.
Aceasta noua inventie ar trebui sa o proclame pe Maria „Mama spirituala a intregii omeniri, co-rascumparatoare cu Isus rascumparatorul, mijlocitoarea a tuturor harurilor cu Isus unicul mijlocitor, si avocata cu Isus Cristos in numele omenirii.“
Ei considera ca a sosit vremea unei asemenea proclamari solemne si ca propunerea lor
ar clarifica „invatatura constanta a Bisericii despre Maica Rascumparatorului si cooperarea ei unica la opera de Rascumparare, precum si despre rolurile ei ulterioare in distribuirea harului si mijlocirea pentru familia umana“. Ei sunt foarte convinsi ca acest pas ar fi „expresia cea mai inalta a claritatii doctrinare in slujba fratilor nostri crestini si necrestini care nu sunt in comuniune cu Roma“.O asemenea propunere a mai fost facuta in timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, dar a fost respinsa, fiind considerat nepotrivit momentul pentru o asemenea proclamare. La vremea respectiva, pr. Stefano de Fiores, membru al Academiei Pontificale Internationale Mariane, unul dintre apropiatii Papei Ioan Paul al II-lea, declara pentru Agentia Zenit ca „fratii separati, protestanti si ortodocsi, ne reproseaza ca nu i-am consultat in legatura cu ultima dogma despre Maria. De aceea, consider ca o astfel de dogma ar trebui sa includa participarea lor“.
Este de notorietate faptul ca Biserica Protestanta critica prezentarea Mariei in dogma romano-catolica drept mijlocitoare si nu se sfieste sa defineasca asemenea formulari drept erezii.
In Biserica Romano-Catolica, pana la aceasta data, dogmele mariologice sunt in numar de patru: maternitatea divina a Mariei (titlul de Nascatoare de Dumnezeu, „Theotokos“, a fost dat la Conciliul din Efes din anul 431); neprihanita sa zamislire, stabilita de Papa Pius al IX-lea la 8 decembrie 1854; fecioria sa perpetua, stabilita la Conciliul din Lateran din anul 649, si ridicarea la cer cu trupul, dogma decretata de Papa Pius al XII-lea la 1noiembrie 1950. Biserica Romano-Catolica defineste aceste dogme, proclamate succesiv in istorie, ca fiind continute in revelatia divina si ca stabilesc credinta prezenta mereu inca de la originile Bisericii.
Acceptarea celei de a cincea dogme despre Maria ar bloca, fara indoiala, dialogul ecumenic care, oricum, cu toate rezultatele inregistrate pana acum, nu i-a apropiat mai mult pe crestini. Preluat din Gardianul.
Imaculata Conceptie este dogma inventata de catolici prin care s-a hotarat de ei ca Maica Domnului ar fi fost ferita de pacatul stramosesc, ca s-ar fi nascut asemenea Mantuitorului, prin umbrirea Sfantului Duh, iar nu prin impreunare trupeasca. Aceasta inventie nu numai ca a fost criticata de Parintii ortodocsi, dar nici printre apuseni nu si-a gasit sustinatori.
Sfantul Ioan Maximovici – canonizat acum cateva decenii- a scris o carte dedicata cinstirii Maicii Domnului, cu un capitol aparte, din care vom spicui cateva idei.
„In acest fel, biserica Romei a mai adaugat o abatere de la invatatura dreapta”. „Cred ca nimeni nu ar putea merge mai departe de atat”, spune raspicat Sfantul Ioan Maximovici. Citind afirmatia unui episcop apusean, Malou, care spune ca Maica Domnului „este o completare a Sfintei Treimi” – mergand deci pe calea zeificarii ei – si avand in vedere si necinstirea Maicii Domnului de catre protestanti, Sfantul Ioan Maximovici il citeaza pe Sfantul Epifanie al Ciprului care spune ca „in amandoua aceste erezii salasluieste aceeasi vatamatura: atunci cand oamenii nesocotesc cinstirea Maicii Domnului si atunci cand, dimpotriva, o slavesc mai mult decat ii este cuvenit in chip propriu” [Panarion, Impotriva Colyridienilor]. „Nu trebuie adorat ceea ce le este propriu Sfintilor din Ceruri, ci trebuie adorat Stapanul lor. Maria nu este Dumnezeu si nu a primit un trup ceresc, ci unul iesit din unirea unui barbat cu o femeie” [Impotriva antidicomarionitilor]. De aceeasi parere sunt si apusenii: Sf. Ambrosie al Milanului [„Singur Fiul lui Dumnezeu este fara de pacat” Comentariu la Luca; Despre casatorie si despre desfranare] si Fericitul Augustin [Scrisoarea 187]. Iar un alt apusean, teologul Bernard, isi exprima indignarea fata de noua dogma inventata: „Ma inspaimant acum, vazand ca unii dintre voi au ales sa schimbe lucruri de capatai, aducand sarbatori noi, necunoscute inainte de catre Biserica, sarbatori care nu sunt primite de gandire si din predania cea din vechime” [Scrisoarea 174].
Aceasta invatatura catolica pare, la prima vedere, sa sporeasca cinstea Maicii Domnului, dar in realitate ii neaga toate virtutile. Ce vrednicie i s-ar cuveni ei, daca, asa cum spun papistasii, a fost ferita de pacat? Noi stim ca „virtutea este efortul de a face binele”, cum spunea si Parintele Dumitru Staniloae. Ori Maica Domnului si-a dovedit aceasta virtute, iar ca dovada/rasplata, Dumnezeu a binecuvantat-o si a ales-o pentru a rascumpara neamul omenesc. Daca ea ar fi fost ferita de pacatul stramosesc, ar fi insemnat ca Dumnezeu ar fi obligat-o sa ia parte la mantuirea noastra, ceea ce ar insemna ca Dumnezeu este nedrept, deoarece pe unii ii mantuieste cu de-a sila, in timp ce pe altii ii lasa in pacat. Iar ca nu este asa reiese si din dialogul cu Arhanghelul Gavriil, care bine-vesteste Fecioarei: „Nu te teme Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu”, adica Dumnezeu pretuieste dragostea, ravna si curatia ta. Sfantul Nicolae Velimirovici este de parere ca „aceste din urma cuvinte ale ingerului resping pretentiile anumitor teologi apuseni privind imaculata conceptie, potrivit careia, Fecioara Maria s-ar fi nascut fara nici o umbra de pacat stramosesc si fara nici o raspundere fata de acel pacat al lui Adam. Altfel de ce ar fi spus ingerul ca ea a aflat har, mila la Dumnezeu? Mila lui Dumnezeu, care cuprinde notiunea iertarii, o afla cel ce are trebuinta de ea, cel care o cauta. Preacurata Fecioara si-a inaltat eroic sufletul la Dumnezeu si intru aceasta inaltare a aflat, iesindu-i in intampinare, mila!”. Raspunsul Maicii Domnului: „Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau!” denota smerenie, deoarece, nestiind cum se va petrece aceasta, a primit cuvantul ingerului; s-a supus voii lui Dumnezeu.
Cunoastem din Sfanta Traditie ca Maica Domnului la varsta de 3 ani a fost dusa la Templu si asezata de catre Sfantul Prooroc Zaharia in Sfinta Sfintelor, acolo unde numai arhiereul intra, o data pe an si numai ca sa aduca jertfe. Toti s-au minunat de aceasta, dar Sfantul Prooroc Zaharia, cunoscand de la Duhul Sfant cine este acea prunca a asezat-o acolo, dand slava lui Dumnezeu. La Templu, Maica Domnului a stat pana la varsta de 12 ani, vietuind asemenea monahilor de astazi: priveghind de seara pana dimineata. In zorii zilei adormea putin, apoi iar se scula la rugaciune. Si era pururea in genunchi de la ceasul al treilea (9 dimineata) pana la al noualea (3 dupa amiaza), cand incepea lucrul mainilor, dar si atunci era cu rugaciunea pe buze. Seara, la ora sase, primea hrana ingereasca de la Arhanghelul Gavriil.
Dar faptul ca Fecioara Maria era plina de virtuti reiese din insasi numele ei, deoarece cele cinci litere inchipuie numele celor cinci mari si renumite femei ale Vechiului Testament, pe care insa, prunca Maria le intrecea cu neasemanare:
M a r i a m – sora lui Moise, stralucea cu doua daruri: fecioria si proorocia, iar Fecioara Maria a fost Fecioara si inainte si dupa nastere. Iar dupa primirea arhanghelului, vizitand-o pe ruda sa Elisabeta, mama Inaintemergatorului Ioan, a proorocit.
A v i g h e i a – s-a maritat intru smerenie, iar Maica Domnului mai ales pentru smerenie este laudata
R a h i l a – a fost vestita pentru frumusetea ei, iar Fecioara Maria este insasi podoaba si frumusetea cerului
I u d i t a – prin intelepciunea ei a omorat pe Olofern, capetenia asirienilor ce se pornisera cu razboi impotriva poporului israelit, iar Fecioara Maria s-a facut pe sine salas al intelepciunii si al Cuvantului lui Dumnezeu (Sf. Ioan Damaschin, Bogorodisna, gl. 3), care prin puterea Lui a omorat pe Olofern cel fara de trup, adica pe diavolul.
A n a – fiind stearpa s-a slavit pentru ca a devenit maica marelui Samuel (I Regi 1, 20), dar si Preasfanta Fecioara Maria este mult mai vestita, pentru ca nu stearpa, ci Fecioara fiind a devenit Maica lui Emanuel (Isaia 7, 14). Preluat de pe eresulcatolic.
NU EXISTA DREPTATE PE PAMANT
Marti. Luni spre marti, ora 1:52. A.M.. Un om normal doarme la ora asta. Nu si eu. Nu pentru ca n-as fi normal. Ca oricum nu-s. Ca daca eram normal nu faceam eu multe… Deh, ca tot omu… De ce nu dorm? Mi-o sarit somnu’. Mda! Am zis sa vaz ce mai scriu ziarili, si dupa aia, ma culc. N-am facut bini. O fost ispita. Sa ma explic. Nu va bateti capu sa-ntelegeti acu. O sa pricepeti la urma. Dac-o sa pricepeti. Oricum, mi-e somn, aveti clementa!
As putea sa va ofer si linkurile la ce scriu, da’s prea sictirit… Oricum, probabil le stiti si voi… De-o bucata de timp, ZIUA ne ofera spre citit niste subiecte incitante. Putea fi ZIUA, sau orice alt ziar, nu conteaza. Cica Israelul a mai lansat un satelit, are ceva parteneriate cu India si scopuri comune, interese, ma rog… Interesu’ poarta fesu’. Apropos, si Rusia are ceva interese/scopuri prin Balcani. Ati dat pe-acolo? Niste peisaje splendide… Sarbii spun ca „mama Rusia”… mai mult o mama vitrega. Pentru noi! Da’, ce pentru ei nu? Si pentru ei. Rusii nu prea au afinitati. Se folosesc de cine pot ca de o coada de topor. Revenind, Israelul lanseaza sateliti din India, Iranul latra ceva la statul evreiesc, Rusia se neo-extinde in Balcani, Ucraina sapa canale pe unde nu trebuie, americanii fac ce stiu mai bine, adica se pregatesc sa invadeze, iar noi, romanii… ne certam pe diverse teme, prilej pentru gazetele internationale sa titreze „scanadal made in Romania”. Pai daca al’ceva nu prea producem, macar sa ne scoatem ochii, sa nu para ca stam degeaba.
Poloniei „i se acorda deplina libertate de a alege” daca accepta sau nu scutul american. Asa zic unii oficiali rusi, altii ameninta cu bomba nucleara. Preventiv, desigur. Oare n-ati inteles ca acu’s la moda razboaiele preventive? Vorba aia, paza buna trece primejdia rea… Si noua ni s-a lasat deplina libertate de a alege. Doar n-am vrea ca proclamarea independentei Kosovo sa creieze un prilej pentru maghiarii din Ardeal. Sau sa pierdem Dobrogea la Bulgari, ori Moldova la Basarabeni. Cine stie bine moldoveneste poate aplica pentru o slujba de translator pe langa Voronin. Doar Iliescu este un bun poliglot, vorba lui Voronin…
Al treilea razboi mondial pluteste. In aer, doar nu pe apa, desi, cu tehnica asta… Iordanul nu s-a mai intors inapoi, National Geographicu prezinta Enigmele Bibliei si Evanghelia lui Iuda, homosexualii fac marsuri, anglo-saxonii cipizeaza, iar Alexei al Moscovei i-a tras una peste ochi lui Voronin ca pe vreme urmasilor lui, Stefan, Lapusneanu si Vasile Lupu. A se intelege ca i-a oferit cateva zeci de mii de valuta forte pentru lupta dusa contra politicii expansioniste a BOR in Moldova. Si aceast premiu pentru care Voronin a fost asemuit marilor inaintasi, a fost decernat chiar de Presedintele Fundatiei pentru Apropierea intre Popoarele Ortodoxe, care nu este altul decat Patriarhul Moscovei, Alexei.
Incet, incet, se implinesc si cele cateva pagini cu profetii de la sfarsitul cartii. Lumea, sta si bea, se uita la talk-show-ri si emisiuni ieftine si zambeste tamp la tot ce se petrece in jurul ei. PS Sofronie – episcop cu apucaturi mafiote care ameninta pe oricine-i sta impotriva cu mafia rusa – ca-n filmele cu Bruce Willis si Arnold S – a inceput vanatoarea de anti-ecumenisti, inchizandu-i telefonul in nas IPS Bartolomeu, „eu nu fac ascultare decat de Patriarh”, patriarh care abia asteapta sa moara „mosneagul” din Petru Voda. Si cel de la Constanta…
Si uite-asa… Vorba aia, noi sa fim sanatosi, ca belele curg… Hmmmm, macar daca e vorba de ceva bombe nucleare, fie de Putin, fie de la Voronin, fie de la Sofronie, fie de la Soros, macar poate scap si eu de troianu asta ca anti-virusii s-au dovedit a fi neputinciosi. Numa cu fosfor alb sa nu dea americanii, in rest…
Somn usor! Ma duc sa ma culc si eu, alaturandu-ma celor nu stiu cati care dorm in picioare! Si eu dorm, dar eu o sa ma-ntind sa nu cad. Mai stii, apoi apar discutii pe OTV c-am incercat sa zbor sau c-am cazut in baie si mi-au gasit mana intr-o padure pe langa Brasov…
ARNOLD ISI UMFLA MUSCHII DAR INTAMPINA REZISTENTA
O stire de ultima ora din California!
„Mama si Tata” precum si „sot si sotie” au fost interzise in scolile Californiene de guvernatorul Arnold Scwarzeneger care de asemenea a dat voie ca vestiarele fetelor sa fie impartite si de baieti si invers.
„Suntem socati si indignati de faptul ca senatorul a atacat direct valorile traditionale, familia, in California” spune Karen England, director executiv al Capitol Resource Institute.
„Prin aceasta decizie, guvernatorul Scwarzeneger a dat de inteles parintilor ca valorile lor sunt irelevante. Multi parinti nu vor avea de ales si isi vor retrage copiii de la scoala, scoli care au devenit centre de indoctrinare sexuala”.
„Arnold a dat copii pe mana celor ce-i vor initia in viata sexuala alternativa”, a spus Randy Thomasson, presedintele Campaniei pentru Copii si Familie. „Asta inseamna ca micutii de 5 ani vor fi molestati mintal in salile de clasa”.
„Sa-i fie rusine lui Scwarzeneger si Partidului Democrat pentru ca au facut posibil ca scolile californiene sa se transforme in centre de indoctrinare homosexualo-bisexualo-transexuala” a mai spus Randy.
Analistii avertizeaza ca aceasta decizie va avea un impact urias si asupra celorlalte scoli, dupa cum majoritatea manualelor sunt tiparite in California, si probabil nu-si vor permite sa le cumpere din alte provincii. Decizia lui Arnold include si articolul SB777 care interzice orice manifestare publica ce ar putea aduce prejudicii sau discrimina pe homosexuali. Nu exista un articol similar pentru studentii/elevii cu principii traditionale.
„SB777 va duce la o discriminare inversa, adica elevii cu valori traditionale vor fi agasati de minoritatile sexuale”. este de parere Meredith Turney, de la Capitol Resource Institute. „Parintii vor sa fie siguri ca prin participarea la cursuri, copii lor vor invata cititul, scrisul si aritmetica nu indoctrinarea sexuala privind moduri de viata sexuala alternative, a mai spus Meredith.
De asemenea, parintii si profesorii care vor folosi termenul de nunta referindu-se la persoane de sex opus vor fi acuzate de hartuire si judecat conform legii. Schwarzeneger a mai semnat si AB14 care interzice orice manifestare care nu respecta dreptul minoritatilor sexuale, sau care nu promoveaza mesajul lor. Mai mult, orice spital – de stat, sau apartinand unei institutii religioase- trebuie sa respecte aceste decizii anti-crestinesti.
Daca spre exepmlu esti baiat dar te simti… fata si vrei sa-ti schimbi numele intr-unul de sex feminin, scoala este obligata sa te strige pe numele femeiesc, desi esti… mascul.
TRADUS SI ADAPTAT DE LA INFORMATIONLIBERATION.COM
TRIST DAR ADEVARAT! UN SONDAJ GALLUP
Un studiu foarte interesant si binevenit realizat de Gallup Romania ar trebui sa ne faca pe toti deopotriva, monahi/mireni sa reflectam la situatia in care ne aflam. Se stie faptul ca regimul comunist de ocupatie a bagat in puscarii elita neamului nostru. Preoti, intelectuali, simpli cetateni au fost stransi de pe strada, bagati in dube si incarcerati. Nu vom insista asupra acestui episod, deoarece oricat s-ar scrie, de la Mlastina Disperarii a lui Dumitru Bordeianu, care vorbeste de reeducarea de la noi, pana la Oranki-ul Parintelui Dimitrie Bejan care povesteste despre gulagul sovietic, nu ar fi deajuns pentru a zugravi sumbra imagine a acelei perioade. Trebuie insa subliniat faptul ca desi au trecut, iata, aproape 2 decenii de cand am schimbat macazul, ne tavalim in acelasi noroi, in aceeasi mocirla ca si mai inainte. Da, fratilor, partidul comunist a iesit oficial de la putere, dar continua prin noi. Inconstient si involuntar NOI suntem continuatorii comunismului prin atitudinea pe care o adoptam si afisam fata de simbolurile noastre.
Nu ne-am trezit inca! Avem nevoie de un dus rece? Reeducarea/spalarea pe creier continua. Oare cand ne vom da seama? Iata, acest sondaj releva faptul ca inca suntem superficiali in credinta! Spunem sus si tare ca suntem crestini.
Spunem sus tare ca suntem ortodocsi. Ne mandrim cu dreapta credinta, dar faptele noastre sunt zero. Am ajuns precum fariseii! Multumesc Tie Doamne ca nu-s ca vamesul asta… Nu voi lua in calcul raspunsurile celor de alte credinte decat cea ortodoxa, macar ca sunt de-a valma calculate. Ceea ce vreau sa fac este sa evidentiez niste lucruri pentru noi, ortodocsii.
In aceasta idee, doar 25 % merg la Biserica macar Duminica, restul doar de Pasti, Craciun, si alte evenimente fata de care nu se pot sustrage: nunti, botezuri, inmormantari. Cu alte cuvinte, 75% dintre cei care se declara ortodocsi si buni crestini merg nu de voie ci de nevoie la biserica. Trist, foarte trist pentru ca de acolo vine mantuirea, de la biserica: acolo este jertfa cea fara de sange care curata pacatele, acolo este rugaciunea de obste, Casa Domnului. Acest lucru nu-i de mirare si va spun si de ce: nu mai citim material religios! O spune sondajul. Nici nu citim, nici nu ascultam. Pur si simplu NU ne intereseaza. Si, cu toate acestea, suntem… credinciosi. Pai cum sa mearga omu’ la biserica daca el nu stie ce se petrece acolo? Fiecare moment al Sfintei Liturghii semnifica un lucru din viata Mantuitorului. Fiecare accesoriu din vesmantul preotului are o incarcatura spirituala. Dar noua nu ne prea pasa… Aproape 70% dintre romani declara ca Dumnezeu ocupa un loc foarte important in viata lor. Cu toate acestea NU merg la Biserica, NU se roaga acasa si mai ingrijorator NU cred in viata dupa moarte. Atunci in ce dumnezeu crezi frate? Cu siguranta NU in Iisus Hristos. N-o spune Sfantul Apostol Pavel? Daca nu este Inviere, credinta noastra este zadarnica! Inseamna ca de fapt romanul de rand crede intr-un dumnezeu impersonal, alta concluzie nu gasesc, desi se amageste si este ferm convins ca Hristos este cu el. Suntem superficiali in credinta si asta vine tot din nepasarea fata de Scrierile Sfinte. Mai mult, 75% NU cred ca trebuiesc respectate cele 10 porunci !! Si tot trei sferturi considera ca fiecare credinta are dreptate in felul ei. NO COMMENT! Numai 13% dintre cei intervievati sustin ca se roaga si in afara serviciiilor religioase. Cu alte cuvinte – asa inteleg eu – isi fac canonul dat de duhovnic. La ei este speranta! Inmultiti-va fratilor. In voi este toata nadejdea! Bravo voua! O sa va mantuiti sufletul. Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Revenind… Acest sondaj arata neputina BOR de a face misiune. La capitolul misiune stam foarte prost. Si acest fapt nu va ramane o constatare pe blogul meu: acest fapt este consemnat si in dipticele Sfintilor Ingeri si vom da seama, nu va amagiti! Cert este si faptul ca nici omul de rand nu-i interesat de progresul sau spiritual. Nu-i place sa citeasca, sa inteleaga, sa aprofundeze. Ii place sa stea asa ca leguma. Interesul pentru filosofie, ca sa folosesc un termen mai larg, sau pentru citit ceva serios, este foarte scazut. In schimb proaspatul Dictionar SEXplicativ Roman s-a vandut in doar jumatate de ora. In Bacau. Asa sustin cei de la Diverta, asa au scris ziarele. In aceste conditii, nu exista decat o singura solutie: un dus rece. Asta daca se va milostivi Dumnezeu de noi sa ne trezeasca, ca nu-i obligat. Ne poate lasa asa cum suntem. Nu aflam din Apocalipsa ca noi, acestia, caldiceii, suntem cei mai de lepadat in fata Domnului?
Prilej pentru protestanti si neo-protestanti de a ridica glasul. Prilej – ne-am facut noi – de sminteala. Ne indreptam cu pasi repezi spre globalizare, spre new-age spre… indracire. Sa stiti ca indracirea nu se manifesta neaparat prin crize. NU! Si intunecarea mintii este tot o stare de indracire. Si impietrirea inimii este tot o star de indracire. Racirea dragostei, ura, vrajba, astea ce credeti ca sunt? Roadele Duhului Sfant? Nu, roadele Duhului Sfant sunt altele: intelepciunea, infranarea, bunatatea, si mai ales, mai ales discernamantul!
Nu cred ca avem nevoie ca evanghelicii sa vina sa ne indrume cum sa ne interiorizam mai mult sau cum sa ne conformam viata Duhului Scripturistic. Avem rugaciunea inimii si Vietile Sfintilor. Avem Sfanta Liturghie si Sfintele Taine. Problema este ca pur si simplu nu mai dam doi bani pe ele. Avem nevoie de o redescoperire a Ortodoxiei dar o redescoperire care nu inseamna adaptarea la monden, aggiornamentarea noastra ci reintoarcerea la valorile din trecut, la valorile si trairea din Biserica Primara. O viata axata pe Liturghie si marturisire. Oare mai avem puterea launtrica de… a renaste?
Iar in final as vrea sa ridic alta problema: de ce s-a ales studiul populatiei din mediul urban in problema religiozitatii? Pentru ca omul de la tara in general e mai necajit, mai superstitios, mai simplu. Insa omul de la oras ar trebui sa se ridice la un nivel mai inalt, avand acces liber si neingradit la tot felul de materiale si experiente. Lucru care, insa nu este confirmat. Ramane de vazut, pe viitor, cum vor evolua lucrurile. Sau mai bine zis cum vor involua! Daca in momentul de fata suntem la pamant, cu viitoarea globalizare, vom fi si mai…
Dumnezeu sa aiba mila de acest popor abrutizat si indobitocit! Pentru rugaciunile Sfintilor Voievozi Romani, ctitori de biserici si viata sfanta!