un blogger SCEPTIK

un blog sceptic

FEMEIA CA SIMBOL AL LUI HRISTOS

Asistam in vremurile noastre la atacuri tot mai dese fata de Biserica. Aceste atacuri provin fie de la oameni rau intentionati fie de la nestiutori, care „prind” si ei ceva, dezvolta, „infloresc” si dau mai departe. Asa este cazul autorului articolului „Creştinismul şi marginalizarea femeii” din EVZ din 17 martie 2008. El confunda lucrurile si face o „salata”, iar apoi trage niste concluzii eronate.

In primul rand se afirma ca in Apostolul ce se citeste la cununie (Efeseni 5,20) este scris ca „barbatul este cap femeii”, dar nu se aminteste „Bărbaţilor, iubiţi-vă femeile voastre, cum Hristos a iubit Biserica şi pre sine s-a dat pentru dânsa ca să o sfinţească… Aşa sunt datori bărbaţii să-şi iubească femeile lor, cum îşi iubesc trupurile lor. Cel ce iubeşte pre femeia sa pre sine se iubeşte. Că nimeni niciodată nu şi-a urât trupul său, ci-l hrăneşte şi-l încălzeşte pre el ca şi Hristos Biserica. Deci, fiecare să-şi iubească femeia sa ca şi pre sine, iar femeia să se teamă de bărbat”. Asadar este un indemn la convietuire, la dragoste si respect reciproc. Cine ne indeamna la asa ceva? Sfantul Apstol Pavel, care este contestat de autorul articolului din EVZ, pe motiv ca nu merge pe linia egalitatii propovaduita de Mantuitorul. I-auzi! De altfel, intreg capitolul 5 este un indemn spre iubire si supunere unul fata de celalalt. Iata ce este scris la v21: „Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos”, iar la v33, ultimul al acestui capitol:”Încolo, fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat”. Asadar este vorba de osupunere din dragoste, nu de sila, este un indemn la pastrarea unei randuieli in familie, nicidecum discriminare.

Mai departe, jurnalistul EVZ crede ca „Legile care afirmă supremaţia bărbaţilor făcute de Părinţii Bisericii se mai regăsesc şi astăzi în discursul preoţimii. Din acest punct de vedere, se poate spune că, înainte de a se război cu păgânii şi păcatele, Biserica Creştină s-a răfuit cu femeile, în cea mai lungă şi înverşunată dintre Cruciade”. Ce denota acest pasaj? In primul rand lipsa unor minime cunostinte teologice, pentru ca daca n-ar fi lipsit, jurnalistul ar fi stiut ca Sfantul Apostol Pavel, discipolul contestat de dumnealui, a interzis femeii sa taca NUMAI IN BISERICA. Discriminarile amintite in articolul din EVZ precum salarizarea proasta nu-si gasesc locul in Traditia Bisericii, asa cum vrea dumnealui sa amestece itele. Este vorba de 2 lucruri distincte: ce spune Biserica despre femeie (interzicerea hirotoniei) si cum este considerata femeia in societatea de astazi. Ori eu nu cred ca daca am permite hirotonia femeilor, acest lucru va duce la indreptarea acestei „discriminari” daca se poate vorbi de discriminare, asa cum da sa se inteleaga jurnalistul EVZ…

O dovada clara de ambiguitate ne-o ofera pasajul „Dacă, pentru o femeie, adulterul reprezintă o crimă aspru pedepsită de legi şi de opinia publică, în schimb pentru bărbaţi astfel de lucruri reprezintă chiar o sursă de mândrie, o dovadă de virilitate. În lumea satului românesc, astfel de atitudini sunt legi nescrise şi în zilele noastre, conduita femeilor fiind judecată cel mai aspru tot de femei (gura satului)”. Vedem cum, aici, titlul nu are nici o legatura cu continutul, deoarece acest pacat este pedepsit la fel de catre Biserica, indiferent daca este savarsit de femeie sau de barbat.

Pastrand linia articolului, as putea face si eu, la randu-mi, niste precizari:

– barbatul ESTE mai rational decat femeia, femeia fiind mai mult supusa simturilor

– daca la inceputul vietii femeia se maturieaza mai repede, atat fizic cat si intelectual decat barbatul, pe masura cu inaintarea in varsta, raportul se schimba!

– femeia nu este mai cinstita in alta parte mai mult ca in crestinism. „Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita (fara de asemanare) decat serafimii” iata ce cuvinte de lauda au crestinii pentru o femeie, Maica Domnului

– Maica Domnului este aleasa protectoarea Sfantului Munte, iar interdictia femeilor de a intra in acest spatiu sacru s-a dat din evlavie catre Maica Domnului, iar nu din discriminare.

– si in biserica femeia ocupa un loc de cinste fiind pictata alaturi de barbatii sfinti. Oare n-avem noi icoane cu femei, carora ne rugam si pe care le cinstim?

– nu in ultimul rand trebuie amintit curajul Mironositelor care si-au aratatdragostea fata de Hristos, atunci cand Apostolii s-au comportat cu lasitate.

SI, MAI MULT DECAT ATAT, FEMEIA A REPREZENTAT DE MAI MULTE ORI UN SIMBOL AL LUI HRISTOS, ASA CUM MARTURISESTE SFANTUL NICOLAE VELIMIROVICI:

 

Cele zece drahme: Domnul sub infatisarea unei femei

Puteti crede ca Mantuitorul Hristos s-a infatisat pe Sine sub infatisarea unei femei, in doua din parabolele Sale? Una este cea a femeii ce a luat trei masuri de faina si a facut aluat. Dar mai intai sa vorbim despre cealalta, in care Domnul ne spune despre femeia care a avut zece drahme si a pierdut una. Acestea sunt cele mai tainice dintre toate parabolele Mantuitorului. Deoarece parabola drahmei pierdute este scurta, o vom cita in intregime.

Sau care femeie, avand zece drahme, daca pierde o drahma, nu aprinde lumina si nu matura casa si nu cauta cu grija pana ce o gaseste? Si gasind-o, cheama prietenele si vecinele sale, spunandu-le:

Bucurati-va cu mine, caci am gasit drahma pe care o pierdusem (Luca 15:8-9). La prima privire aceasta parabola pare atat de simpla, sau chiar naiva, incat nu il impresioneaza pe cititorul Evangheliei. De fapt, in aceasta parabola simpla ni se dezvaluie taina universului.

Daca o luam in mod literal, starneste nedumerirea. Femeia a pierdut doar o drahma. Chiar si zece drahme nu reprezinta o suma mare; de fapt, o femeie care are doar zece drahme trebuie sa fie foarte saraca. Sa presupunem, inainte de toate, ca gasirea drahmei pierdute a insemnat un mare castig pentru ea. Si totusi se prezinta ca un paradox, caci cum se face ca, desi fiind atat de saraca, ea aprinde lampile, matura casa si isi cheama toate prietenele si vecinele pentru a-i impartasi bucuria? Si totul pentru o singura drahma! O asemenea pierdere de timp – aprinderea unei lumanari si punerea casei in ordine, inainte de toate! Mai apoi, daca isi invita vecinele, este silita, potrivit obiceiului oriental, sa le ofere ceva de mancat si de baut, o cheltuiala de loc mica pentru o femeie saraca. Sa nu faca astfel ar insemna ignorarea unui obicei neschimbator.

Alta observatie importanta este ca ea nu invita doar o singura femeie careia i-ar putea oferi dulciuri, fapt ce nu ar fi implicat cheltuieli mari. Ci a invitat multe prietene si vecine, si chiar de le-ar fi intretinut modest, cheltuiala ar fi depasit cu mult valoarea drahmei pe care a gasit-o. De ce ar trebui ea sa caute drahma cu atata sarguinta si sa se bucure la aflarea ei, doar pentru a o pierde in alt fel? Daca incercam sa intelegem aceasta parabola in mod literal, nu se potriveste in cadrul vietii cotidiene, ci lasa senzatia a ceva exagerat si de neinteles. Deci sa incercam sa aflam sensul ei mistic sau ascuns. Cine este femeia? Si de ce este o femeie si nu un barbat, cand un barbat este mai predispus la a pierde bani in cadrul obisnuit al vietii? A cui casa este cea pe care o curata si umple de lumina? Cine sunt prietenele si vecinele ei? Daca cautam dupa intelesul duhovnicesc al parabolei, in locul celui literal, vom gasi raspunsurile la aceste intrebari. Domnul spune, Cauta si vei gasi.

Femeia il reprezinta pe Insusi Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Cele zece drahme sunt ale Lui. El este Cel care a pierdut una dintre ele si s-a apucat sa o caute. Drahmele nu sunt monezi de aur sau argint. Potrivit teologilor ortodocsi, numarul zece inseamna deplinatatea. Cele noua drahme nepierdute sunt cele noua cete ingeresti. Numarul ingerilor este dincolo de intelegerea muritorilor, caci depaseste puterea noastra de calcul. Drahma pierduta reprezinta omenirea in intregul ei. Prin urmare Hristos Mantuitorul S-a coborat din cer pe pamant, la casa Sa, si a aprins o lumanare, lumina cunoasterii Lui. A curatat casa – adica a curatit lumea necuratiei diavolesti – si a gasit drahma pierduta, omenirea pierduta aflata in greseala. Apoi Si-a chemat prietenii si vecinii (dupa slavita Sa Inviere si Inaltare), si anume, nenumaratii heruvimi si serafimi, ingeri si arhangheli, si le-a descoperit marea Sa bucurie. Bucurati-va cu Mine.

Am gasit drahma pe care o pierdusem! Aceasta inseamna: Am gasit oameni pentru a umple golul din Imparatia Cerurilor, provocat de caderea ingerilor mandri care au apostaziat de la Dumnezeu. La sfarsitul vremilor numarul acestor suflete gasite si mantuite va trebui sa fie de bilioane, sau, in limbajul Scripturii, va fi la fel de nenumarat precum stelele de pe cer si ca nisipul de pe malul marii. Domnul nostru S-a infatisat ca o femeie deoarece femeile sunt mai grijulii decat barbatii la ingrijirea averii, la pastrarea casei in randuiala si la primirea oaspetilor. Daca aceasta scurta parabola, care consta in numai doua fraze, este explicata astfel, care inima nu se va cutremura? Caci cuprinde intreaga drama a lumii vazute si nevazute. Explica de ce Fiul lui Dumnezeu a venit pe pamant. Aduce o raza stralucitoare de lumina asupra istoriei omenirii si asupra dramei existentei fiecarui individ. Ne pune fata in fata cu o decizie rapida, deoarece viata noastra trece cu repeziciune – o hotarare daca dorim sa fim drahma pierduta gasita de Hristos sau nu. Hristos ne cauta. Ne vom ascunde de El, sau ne vom lasa gasiti de catre El inainte ca moartea sa ne ascunda de El, din lume si din viata?

Este o problema vitala si sta in vrerea noastra sa Il acceptam sau sa Il respingem. Dupa moarte va inceta sa fie o problema deschisa, si atunci nimeni nu va mai astepta un raspuns de la noi.

 

Trei masuri de faina

Si iarasi Iisus a zis: Cu ce voi asemana imparaţia lui Dumnezeu? Asemenea este aluatului pe care, luandu-l, femeia l-a ascuns in trei masuri de faina, pana ce s-a dospit totul. (Luca 13:20-21).

Aceasta e alta parabola tainica ale lui Hristos pe care multi o gasesc greu de inteles. Tema actuala, luata din viata de zi cu zi, este simpla si clara. Din cele mai vechi timpuri sotiile s-au ocupat cu brutaria; ele iau faina, o pun in vase, fac dospitura, framanta aluatul si il coc. Aceasta a fost indeletnicirea zilnica a femeii casnice in Orient si Apus, timp de mii de ani. Dar nu i-a trecut nimanui prin minte sa ia aceasta indeletnicire simpla ca o infatisare sau simbol a Imparatiei lui Dumnezeu. Doar Domnul Iisus Hristos, pentru Care nimic nu era prea simplu sau neimportant, a luat acest indeletnicire gospodareasca obisnuita si a folosit-o pentru a explica ceva uluitor si extraordinar.

Putea sa isi infatiseze Siesi pe propria mama la lucru.

Voi pune urmatoarele intrebari cititorului Evangheliei. De ce Hristos a luat drept exemplu femeia, in locul barbatului, de vreme ce barbatii au fost brutari de-a lungul secolelor? Si de ce drojdia, de vreme ce azima [painea nedospita] era folosita in mod uzual? Si de ce femeia a luat trei masuri, si nu una sau doua sau patru? In sfarsit, ce legatura sau asemanare se gaseste intre stapanirea lui Dumnezeu si lucrul in bucatarie al unei gospodine?

Daca acestor intrebari nu le poate fi dat un raspuns, cum putem intelege parabola? Si inca a le raspune fara o cheie duhovniceasca ar duce doar la alte dificultati. Toate parabolele trateaza cu superficialul, dar intelesul lor adevarat zace in profunzime. Ele plac ochiului si par indeajuns de evidente, dar privesc duhul si duhovnicescul.

Aceasta parabola are o dubla interpretare spirituala. Prima are de a face cu cele trei rase principale ale omenirii, a doua cu cele trei facultati sau puteri fundamentale ale sufletului omenesc. Pe scurt, ceea ce este remarcabil si neobisnuit in parabola aceasta este procesul istoric si personal al mantuirii omului.

Dupa Potopul cel Mare, au rasarit din fii lui Noe – Sem, Ham si Iafet – trei rase de oameni, semitii, hemitii si iafetitii. Acestea sunt cele trei masuri de faina in care Hristos pune drojdia Sa cereasca – Sfantul Duh Care insemneaza ca El a venit ca Mesia si Mantuitor al tuturor neamurilor si natiunilor omenirii fara exceptie. Precum, cu drojdia, o femeie poate transforma faina fireasca in paine, si Hristos, prin Duhul Sfant, transforma oamenii firesti in copii ai lui Dumnezeu, in vietuitori nemuritori ai Imparatiei Ceresti. Din aceasta cauza, potrivit invataturii ortodoxe, sfintii sunt numiti ingeri pamantesti sau oameni ceresti, deoarece, fiind „dospiti” de Duhul Sfant, nu mai sunt faina obisnuita sau azimi nedospite ce zac pe pamant, ci sunt paine dospita care s-a inaltat. Potrivit Bibliei, azima era painea sclavilor, in timp ce painea era pentru cei liberi, copiii lui Dumnezeu. Deci din acest motiv Biserica Ortodoxa foloseste paine dospita la Sfanta Impartasanie. Procesul dospirii a inceput in acea prima Duminica a Treimii sau Rusaliile, cand Duhul Sfant a coborat din cer asupra apostolilor. Din acea zi, acest proces a continuat pana in ziua de astazi si va continua pana la sfarsitul timpului cand totul va fi dospit. Aceasta este, deci, interpretarea istorica a parabolei misterioase despre brutareasa. Cea de-a doua interpretare este psihologica si personala, si priveste cele trei facultati sau puteri fundamentale ale sufletului omenesc: intelectul, inima si vointa, sau, cu alte cuvinte, puterea de a gandi, puterea de a simti si puterea de a actiona. Acestea sunt cele trei masuri nevazute ale sufletului omului launtric.

Aceste trei puteri fie raman pe de-a-ntregul nedospite, precum painea robilor, sau dospesc cu drojdia ranchiunei si ipocriziei. Prin urmare, Hristos le-a spus ucenicilor sai sa se pazeasca de aluatul fariseilor care este ipocrizia, deoarece este plamada lumeasca si omeneasca, care vlaguieste toate puterile sufletului si il lasa infirm si bolnav. Dar Hristos Mantuitorul a adus pe pamant un aluat nou pentru a inalta puterile sufletului. Cei ce primesc aceasta noua plamada cereasca prin Botez in numele Sfintei Treimi sunt numiti fii si fiice ai lui Dumnezeu, mostenitorii Imparatiei vesnice. Ei nu vor muri, caci chiar atunci cand vor parasi trupul, vor fi vii si vor trai vesnic. Aceast aluat ceresc ii umple cu lumina gandirii, cu caldura iubirii dumnezeiesti si slava faptelor bune. Toate cele trei puteri ale sufletului cresc impreuna in armonie, si se inalta catre cer, catre desavarsire. Precum Domnul a zis, Fiti, dar voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.

Femeia a fost luata ca model de desavarsire si nu barbatul, si Hristos s-a comparat Insusi cu o brutareasa, deoarece femeia ca sotie si mama pregateste painea pentru familie intr-o maniera iubitoare, pe cand brutarul coace painea spre a o vinde pentru profit. Tot ceea ce Hristos a facut pentru omenire a fost facut din dragoste curata, si prin urmare El se compara cu o brutareasa.

Aceasta e cea de-a doua interpretare, dar ambele interpretariale parabolei sunt corecte. Intelesul istoric si psihologic al parabolei este precum un copac ramuros ce creste dintr-o ghinda, pentru ca este cu adevarat maret in amploarea sa istorica si profund in adancimea sa psihologica.

Aparut in Orthodox Life, 1951, numerele 5 si 6. (Traducerea din limba engleza: Radu Hagiu).

ASADAR DISCRIMINAREA ESTE NUMAI IN MINTEA UNORA.

martie 16, 2008 Posted by | ATITUDINI, NEW-AGE, ORTODOXIE | , , , | 15 comentarii

ARNOLD ISI UMFLA MUSCHII DAR INTAMPINA REZISTENTA

O stire de ultima ora din California!

„Mama si Tata” precum si „sot si sotie” au fost interzise in scolile Californiene de guvernatorul Arnold Scwarzeneger care de asemenea a dat voie ca vestiarele fetelor sa fie impartite si de baieti si invers.

„Suntem socati si indignati de faptul ca senatorul a atacat direct valorile traditionale, familia, in California” spune Karen England, director executiv al Capitol Resource Institute.

„Prin aceasta decizie, guvernatorul Scwarzeneger a dat de inteles parintilor ca valorile lor sunt irelevante. Multi parinti nu vor avea de ales si isi vor retrage copiii de la scoala, scoli care au devenit centre de indoctrinare sexuala”.

„Arnold a dat copii pe mana celor ce-i vor initia in viata sexuala alternativa”, a spus Randy Thomasson, presedintele Campaniei pentru Copii si Familie. „Asta inseamna ca micutii de 5 ani vor fi molestati mintal in salile de clasa”.

„Sa-i fie rusine lui Scwarzeneger si Partidului Democrat pentru ca au facut posibil ca scolile californiene sa se transforme in centre de indoctrinare homosexualo-bisexualo-transexuala” a mai spus Randy.

Analistii avertizeaza ca aceasta decizie va avea un impact urias si asupra celorlalte scoli, dupa cum majoritatea manualelor sunt tiparite in California, si probabil nu-si vor permite sa le cumpere din alte provincii. Decizia lui Arnold include si articolul SB777 care interzice orice manifestare publica ce ar putea aduce prejudicii sau discrimina pe homosexuali. Nu exista un articol similar pentru studentii/elevii cu principii traditionale.

„SB777 va duce la o discriminare inversa, adica elevii cu valori traditionale vor fi agasati de minoritatile sexuale”. este de parere Meredith Turney, de la Capitol Resource Institute. „Parintii vor sa fie siguri ca prin participarea la cursuri, copii lor vor invata cititul, scrisul si aritmetica nu indoctrinarea sexuala privind moduri de viata sexuala alternative, a mai spus Meredith.

De asemenea, parintii si profesorii care vor folosi termenul de nunta referindu-se la persoane de sex opus vor fi acuzate de hartuire si judecat conform legii. Schwarzeneger a mai semnat si AB14 care interzice orice manifestare care nu respecta dreptul minoritatilor sexuale, sau care nu promoveaza mesajul lor. Mai mult, orice spital – de stat, sau apartinand unei institutii religioase- trebuie sa respecte aceste decizii anti-crestinesti.

Daca spre exepmlu esti baiat dar te simti… fata si vrei sa-ti schimbi numele intr-unul de sex feminin, scoala este obligata sa te strige pe numele femeiesc, desi esti… mascul.

TRADUS SI ADAPTAT DE LA INFORMATIONLIBERATION.COM

octombrie 18, 2007 Posted by | ATITUDINI, NEW-AGE, STIRI | , , , , , , , , | 3 comentarii