CATOLICII INCURAJEAZA ATEISMUL

Mii de catolici de pe insula Reunion din Oceanul Indian s-au strans intr-o biserica romano-catolica pentru a vedea un „miracol”: fata Mantuitorului aparuta in chip supranatural pe o… pernita. Lacrimi de bucurie si multa… inselare. Si te mai miri ca exista atei? Pai cum sa nu se sminteasca lumea, daca faci din orice inselare, minune. Biserica Catolica este denominatiunea cu cele mai multe „miracole” pe cap de enorias, lucru care il ingrijoreaza si pe papa Benedict, acesta lansand recent un ghid de evaluare a minunilor.

Mai, ce ti-e si cu catolicii astia…

Detalii (in engleza) la: http://lonesomemongoose.wordpress.com/

CE-A ADUS CATOLICISMUL LUMII?

La inceputul lunii ianuarie va avea loc saptamana de rugaciune in comun, cand adeptii mai multor culte religioase se roaga impreuna „aceluiasi Dumnezeu”. Nu am de gand sa scriu amplu pe acest subiect pentru simplul motiv ca desi in duh unele religii se pot asemana mult cu ortodoxia, totusi din punct de vedere dogmatic ne despart prapastii adanci. Voi insista mai mult asupra dialogului catolic-ortodox, care este si cel mai des intalnit, despre aceste religii spunandu-se ca au un trecut comun, fiind Bisericii Apostolice.

La prima vedere asemanarile dintre ortodoxie si catolicism pun pe multi neofiti in ipostaza de a se intreba de ce nu este posibila comuniunea, avand in vedere aceste multe asemanari. De fapt, cine face o analiza profunda va observa ca asemanarile sunt doar de suprafata, lucrurile fiind mult mai complicate. Si cand spun „complicate” ma refer la „complicate de cineva/ceva”. Acest „ceva” care se subintelege diatezei pasive, reprezinta inovarea ce a avut loc in Biserica Romano-Catolica de-a lungul vremii, dar aceasta inovare nu poate fi despartita de duhul mandriei care o insoteste in mod absolut si care sta la baza ideii de „superioritate”, de unde si nevoia de inovare.

Din pacate, desi cu totii dorim unirea Bisericilor, acest lucru nu se poate realiza in adevarata intelegere a cuvantului decat prin despatimirea personala si prin renuntarea la interesele potrivnicii unitatii si, in fond, mantuirii.

Pana nu vom intelege, cu mic, cu mare acest lucru, unirea Bisericilor nu se va face in modul binecuvantat ci in cel afurisit de sfintele canoane si de Sfintii Parinti, adica la modul in care decurge astazi ecumenismul, un fel de democratie religioasa in care Adevarul este sacrificat „bunei intelegeri” si de fricii nefondate a extremismului. Extremismul este extremism cand revendica si cauze sociale, politice, economice, nu atunci cand unul sau altul tine cu dintii la ideea lui de Dumnezeu. Jihadul musulmanilor, acest „razboi sfant” reprezinta o rascoala la ceea ce Occidentul a „exportat” in Orient, adica o cultura si spiritualitate care nu se pot mula pe firea orientalului, fire deschisa, traditionalista, religioasa si superstitioasa, in care „magicul” are un loc bine definit si pentru care ascultarea de Divinitate se face im mod absolut, fara carteala, precum Dreptul Iov.

Asadar, fara a dori sa par extremist, dar si nedorind sa las sanctionate unele aspecte ale vietii religioase, voi incerca, dupa putere, in cateva randuri, sa raspund la o intrebare ce mi-a fost pusa retoric, pe un ton exaltat si fudul: „Stiti voi ce-a adus catolicismul lumii?”. Iata intrebarea: a fi sa a nu fi in masura de-a raspunde. Desigur, persoana ce-a pus aceasta intrebare era catolica. Si ca mai toata lumea, nu facea decat sa-si apere credinta cea mai apropiata de sufletul ei: credinta catolica.

Dar aceasta intrebare, desi pare una care agite spiritele (si este) vine sa clarifice si unele aspecte, cumva tabu, niste clisee de care ne-am saturat cu totii, mai ales noi ca ortodocsi.

In primul rand, pe langa inovatiile teologice aduse de romano-catolici, s-au nascut, asa cum spuneam anterior, niste clisee, pe care putin credinciosii, dar mai ales ateii, le reproseaza cu indreptatire tuturor, mai ales crestinilor „fanatici”. Deseori in discutii, dupa cum poate ati remarcat si voi, se trantesc fraze gen „crede si nu cerceta” sau se aduc ca argumente fapte „necrestine” savarsite de Biserica, precum Inchizitia, cruciadele, razboaiele religioase (contrareforma, uniatia) sau, si mai dureros, se „barfesc” unele comportamente imorale ale clerului sau personalului Bisericii. Pe linkul: http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html vedem clar care sunt roadele secularizarii si al compromisului cu lumea…

Din pacate, mai toate aceste fraze ce se vor contraargumente la invitatia de a fi un bun crestin, au fost nascute de faptele Bisericii Catolice si in sanul acesteia. Ele sunt urmarile compromisului cu slabiciunea firii omenesti si a mandriei prin care unii au inteles sa faca prozeliti, cu orice chip.

In realitate, aceste compromisuri sunt straine de viata Bisericii, de viata duhovniceasca si de comportamentul crestin, iar ca ortodocsi ne pare rau sa fim acuzati de fapte pe care nici nu le-am gandit si nici nu le-am savarsit. Cu alte cuvinte, platim oalele sparte ale altora…

Deci, sa vorbim despre catolicism:

1 – Afirmatia cum ca increstinarea noastra si a altor popoare de prin jur ar fi fost facuta de Roma este falsa. In primul rand stim ca Sfantul Apostol Andrei a calcat prin aceste parti, iar dupa unii si Sfantul Apostol Filip (in partea Dunarii). In al doilea rand, in primele secole, abia se increstinase Apusul, crestinii traiau prin catacombe, deci nu se poate vorbi de misionari care sa fi plecat dinspre Roma. Apoi, dupa primele secole, Apusul se gasea intr-un faliment atat economic cat si cultural. In secolul V, Roma cade sub „barbari” cand Romulus Augustul devine prizonierul lui Odoacru. Mai mult, pe timpul lui Otto al III-lea, conform bizantinologului Runciman, baia si matasea erau straine de nobilimea Apuseana, iar furculitele vor fi introduse in Apus abia in secolul X de catre Maria Arghir, o bizantina, starnind intriga si mirare. Mai mult, din punct de vedere religios, trebuie amintit ca Sfintii Ambrozie si Irineu s-au format in Rasarit, iar Sfantul Ioan Casian poate fi pe buna dreptate socotit intemeiatorul monahismul apusean, avand o influenta colosala asupra acestui fel de vietuire. Nici campaniiele eliberatoare ale lui Heraclie – adevaratele cruciade – care au eliberat sudul Italiei si zona mediteraneana de arabi nu pot fi trecute cu vederea! Asadar, ipoteza plina de trufie a Apusenilor pica, hegemonia Orientului asupra Occidentului fiind evidenta. Bizantul era cel mai mare si longeviv imperiu, iar spiritualitatea sa atragea pe toata lumea. Cehii si ungurii au fost fascinati si ei de acest Bizant infloritor, dar pana la urma s-au aliat cu Apusenii. Totusi, cultura araba care a inflorit tot in Rasarit datoreaza mult Bizantului, iar Apusul s-a hranit din aceasta cultura araba. Amintim doar de orasul arab Cordoba din Spania, care a fost o adevarata capodopera, sau de faptul ca occidentalii l-au cunoscut pe Aristotel prin arabul Avicena. Tot din cauza ocupatiei si fortei arabe, Apusul s-a vazut nevoit sa instaureze sistemul feudal, zona mediteraneana fiind ocupata si controlata de arabi, comertul fiind o activitate foarte riscanta, care nu mai aducea profit lumii apusene.

Pe de alta parte, revenind la situatia din zilele noastre, putem lesne observa ca Apusul se zbate in aceeasi decadere spirituala si culturala, iar secularizarea a cuprins din plin Biserica Catolica: legalizarea prezervativelor; tolerarea homosexualilor, avortului si eutanasiei; indoiala privind adevarul scripturistic al Cartii Facerii, adica sustinerea evolutionismului; reforma liturgica si celelalte reforme de la Vatican I si II; carnavalele si concertele din biserici; desfiintarea unor biserici, inchiderea sau transformarea lor in restaurante intaresc faptul ca Biserica Catolica si intreg Apusul se afla intr-un grad inalt de degradare si desacralizare.

Cand a fost Apusul puternic? Atunci cand a inceput colonizarea altor continente, cand a supt seva altor popoare si cand a ocupat teritorii si inimi care nu le apartineau. Pe exploatarea celor mai slabi, pe insclavizarea altora, asa s-a construit marele si luminatul Apus.

2 – In ce priveste primatul papal, acesta a fost un titlu pur onorific, acordat patriarhului Romei, deoarece Roma era capitala imperiului. Cand capitala imperiului s-a mutat la Constantinopol, acest titlu a fost acordat patriarhiei de Constantinopol. E ca si cum s-ar muta capitala de la Bucuresti la Iasi, iar odata cu aceasta mutare, si Patriarhia Romana isi muta sediul in Iasi. Nu este nimic suspect in aceste mutari de titluri onorifice, insa orgoliul apusenilor a facut din aceasta privinta un motiv de discordie. Este imperios sa remarcam si sa subliniem faptul ca unii papi, de la inceputurile Bisericii, care sunt cinstiti si de Biserica Ortodoxa, au fost impotriva acestei mariri lumesti a titlului de primat. Pe larg despre aceste subiecte am scris aici: http://eresulcatolic.50webs.com/primat.html si aici http://eresulcatolic.50webs.com/autoritateveacuri.html . Nu are sens sa repet, pentru detalii, consultati aceste linkuri.

3 – Doua fapte condamnabile si care au produs si produc mare sminteala sunt comertul cu indulgente si Inchizitia. Despre indulgente, poetul Battista Mantovano avea sa spuna ca: „Arabul vinde tamaie, sirianul purpura, evreul fildes, iar la noi, preotia, sanctuarele, altarele, rugaciunile, cerul si chiar Dumnezeu, totul este de vânzare”. Indulgentele si decaderea clerului apusean au fost motive principale in declansarea Reformei protestante, schisma Apuslui. Cat priveste Inchizitia, aceasta a constituit o campanie de trecere fortata la catolicism, o metoda de a aduna bani (sute de mii de florini intrau anual in bugetul papal din acest motiv) dar si o metoda de cenzura a celor care indrazneau sa se exprime (verbal sau in scris) impotriva papei. Inchizitia si indulgentele inca sunt reprosate de adversarii Bisericii, dar acestia nu tin cont de faptul ca s-a petrecut doar in cadrul Bisericii Catolice, nu si in Rasarit. Oricum, inca un motiv pentru care trebuie sa fim „recunoscatori” catolicismului.

4 – Contrareforma catolica, exprimata in Apus prin Inchizitie, a imbracat alta forma in Rasarit: Uniatia. Biserica Unita cu Roma, sau Greco-Catolica, este singura Biserica fara o doctrina originala, fara un crez propriu. Ea s-a nascut ca forma de compromis si a fost instituita prin santaje si violente. Romanii din Ardeal nu au acceptat uniatismul, dar le-a fost bagat pe gat cu de-a sila. Pe larg la: http://eresulcatolic.50webs.com/uniatie.html. Iata ca am simtit pe pielea noastra „binefacerile” Bisericii Catolice, cea „infailibila” si „singura mantuitoare”… cu forta… Astazi, prin documentul de la Balamand de la inceputul anilor 1990, Uniatismul este unanim condamnat, dar ce folos, o mica parte din populatia din Ardeal inca revendica „biserici” ce le-au apartinut, uitand ca ele au fost cladite de stramosii lor, ortodocsi trecuti cu sila la catolicism, si ca generalul Bucow a distrus cu tunul sute de biserici si manastiri, peste care acum s-a asternut uitarea si pe care nimeni nu le mai „revendica”.

5 – Cruciadele sunt inca un subiect fierbinte, deoarece cruciadele au reprezentat campanii organizate de jaf si speranta papilor ca prin cucerirea de teritorii isi vor spori si puterea ecleziala. Cea ma „dura” cruciada, a fost cruciada a IV-a, care s-a indreptat spre Bizantul „schismatic” si care i-a slabit considerabil puterea, facandu-l mai vulnerabil in fata turcilor, care il vor cuceri la scurt timp. Iata dragostea „crestineasca” a Apusului care vazandu-se eliberat de arabi cu cateva secole in urma chiar de bizantini, in frunte cu Heraclie, au ales sa „intoarca” favorul.

6 – Astazi, dupa secole bune de inovatie, Biserica Catolica se considera singura in care „subzista” Duhul lui Hristos, iar cei care nu saruta inelul papei au pierdut definitiv mantuirea. Astazi, campaniile militare, „cruciadele” apusene se fac cu avioane NATO (vezi Serbia, 1999, unde peste 1000 de biserici, manastiri si monumente istorice au fost distruse cu sprijinul NATO. De altfel, Vaticanul a fost printre primele state care a recunoscut independenta fostelor state iugoslave, preponderent catolice, fata de Serbia ortodoxa). Este trist ca actiunile de astazi ale Bisericii Catolice afecteaza crestinismul si numele lui Dumnezeu se face de ras in fata celorlalte neamuri. Cum sa chemi lumea la Hristos cand papa vine si sustine evolutionismul? Cum sa condamni horoscopul, superstitia si sa propovaduiesti un Dumnezeu Unic in Treime, cand papa vine si spune ca pregateste clerici pentru catehizarea martienilor? Cum sa predici abstinenta si postul, cand papa vine si legalizeaza folosirea prezervativelor? Cum sa vorbesti despre imoralitatea din discoteci cand papa da binecuvantare ca unele catedrale sa fie transformate tocmai in discoteci? Cum sa spui oamenilor ca totul e desertaciune si ca vremea la bal mascat sau carnavale e timp pierdut pentru mantuire, cand papa organizeaza carnavale si bal mascat chiar in biserica? Cum sa predici despre Dumnezeu-Stapanul vietii cand papa semneaza o bula in care se arata solidar cu practica eutanasiei? Si lista poate continua lejer. Detalii in imagini si cuvinte la: http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html .

7 – Nu in ultimul rand trebuie sa amintim si de „miracolele” catolicesti, false minuni, inselari tipice dracesti, cele de la Fatima, Medjugorie, sau cu personaje gen Padre Pio. Acestea tin lumea intr-o falsa evlavie, in inselare, in parere de sine si in intunecare a mintii, inchinatorii lor fiind tentati sa creada „mesajele” unor draci imbracati in haine luminoase. Aceasta piosenie bolnavicioasa nu aduce roada duhovniceasca ci imbolnavesc oamenii de boli psihice, dupa cum insumi cunosc vreo doua cazuri, survenite in urma pelerinajelor la Medjugorie. Cat despre papii ultimului secol ce sa mai spunem? Din faptele lor ii veti cunoaste. Detalii tot pe eresulcatolic.

Deci, fratilor, ce a adus catolicismul lumii? Ce aduce saptamana de rugaciune in comun? Ce aduce ecumenismul sincretist? Ce aduce o credinta superficiala si mereu inovatoare? Ar trebui ca raspunsul sa vi-l dati singuri. Si daca tot nu puteti, priviti in Apus!

DENIGRARE VICLEANA

Campania Vaticanului de prozelitism care a inceput de acum secole continua perfid – scopul scuza mijloacele – si in zilele noastre. Dupa ce Documentul de la Balamand a recunoscut ca „uniatismul a fost o greseala”, Vaticanul a incurajat pe mai departe uniatia, vazand un mijloc de dezbinare si apoi cucerire a ortodoxiei.

Acum, vazandu-se deconspirati, dupa ce planul unor ierarhi apostati din sanul BOR care planuiau sa se cuminece mai multi, laolalta (pentru a inchide gura unor eventuale comentarii „extremiste”), cu greco-catolicii, a esuat, Mitropolitul Corneanu fiind cel care a naruit totul, au tabarat toti pe IPS Bartolomeu, ducand o campanie de denigrare a lui, acest lucru fiind ultimul care le-a mai ramas ca optiune viabila. Astfel, IPS Bartolomeu este pe rand securist, legionar, tortionar si… extremist. De fapt asta si urmaresc: sa provoace o schisma, sa-i traga pe dreapta pe cei „traditionalisti” si sa arate, apoi, cu degetul inspre ei, acuzandu-i ca sunt fanatici, schismatici, etc, pentru a pacali gloata si a o supune.

In acest sens, site-ul Greco Catolicilor rascoleste prin arhive si scoate la iveala fel si fel de articole negative asupra IPS Bartolomeu. Asta este o arma moderna si eficienta. Argumentele unui om compromis nu mai conteaza, nu mai sunt bagate in seama chiar daca sunt pertinente sau obiective. De aceea, e mai usor sa-l scoti din joc pe unul ca Bartolomeu, denigrandu-l, decat sa-l confrunti direct. Acestia vorbesc de IPS Bartolomeu de parca ei ar fi mai curati. Ei n-au colaborat cu Securitatea? Ei n-au bube-n cap? Unde e dosarul PF Daniel? A disparut subit. Este ars? De prea multe „fapte bune” ce contine, de aia si nu de altceva!

Sa luam cazul IPS Andrei. CNSAS a zis ca a colaborat cu Securitatea, pana la urma s-a dovedit ca nu, insa dupa ce s-a dus o ampla campanie de improscare cu noroi in Biserica si in Sfintia Sa, reabilitarea Consiliului n-a prea mai contat, lumea fiind in continuare cuplata pe ideea colaborationismului. Virus mediatic? Cu siguranta. pe de alta parte, IPS Corneanu a recunoscut public colaborarea cu Securitatea, ceea ce l-a impins pe Badilita sa-l faca „sfant”, „erou”. Insa, IPS Corneanu nu si-a asumat si raspunderea in urma acestei colaborari, tot asa cum acum desi a zis ca-si asuma gestul, totusi nu-l regreta. Iata situatii diametral opuse. Si in acest moment imi aduc aminte de Epistola Sfantului Iacob, unde scrie ca si dracul recunoaste existenta lui Dumnezeu, dar nu se caieste, de aceea nu este destul sa spui doar ca crezi in Dumnezeu ci trebuie sa si dovedesti, sa pui in practica, sa te caiesti. Adica ceea ce IPS Corneanu nu face. De unde rezulta ca acesta, impreuna cu grupul de sustinatori sunt un fel de draci: cred, dar nu se pocaiesc!

Sunt mai multe etape, principial vorbind, pentru a dobandi iertarea. In primul rand trebuie sa-ti para rau pentru ce ai facut (nu doar sa recunosti ca ai facut ci sa si regreti). Apoi trebuie sa te opresti din raul pe care il faci. Dar nu este de ajuns. Pasul final, fara de care nu se poate primi iertarea este rascumpararea raului. Cu alte cuvinte, un om pacatos care vrea sa se mantuiasca, indiferent de sumedenia de pacate, trebuie sa se pocaiasca si sa doreasca indreptarea, sa se marturiseasca si sa-si rascumpere faptele rele prin fapte bune.

Mitropolitul Corneanu nu a implinit nici macar primul pas. A ramas in stadiul in care recunoaste dar nu se pocaieste. Pe de alta parte, cu toate bubele de care sufera, IPS Bartolomeu este aproape de mantuire si poate si mai mult. IPS Bartolomeu este acum la a treia treapta, la rascumpararea greselilor, si o face cu brio! Iar dac-o tine tot asa va fi si marturisitor si chiar apostol, adica pe o treapta mai mare decat ce aduce simpla rascumparare a greselii. IPS Bartolomeu a trecut nu numai de la minus la 0 ci chiar merge pe plus! In timp ce mascaricii care isi schimba diversele masti cu care vor sa mascheze dragostea, toleranta, smerenia, ascultarea, duhovnicia, vor fi vaditi ca ipocriti la Judecata cea Mare. Acolo nu exista Sinod mitarnic, ci Insusi Dumnezeu.

Campania de denigrare a unora, fie ca vorbim de IPS-isti fie ca de Cuviosi ca Pr Iustin sau Pr Arsenie, va continua. Va continua si pentru noi, cei „mici”, fiind catalogati drept „fanatici” sau „fundamentalisti”, „primitivi” sau „intoleranti”… Insa la un moment dar va cadea cortina, si teatrul se va sfarsi. Vai de actorii negativi, pentru ei, osanda va fi vesnica. Sa luam aminte!

UN INSELAT – CEL MAI MARE SFANT CATOLIC

Cu ocazia implinirii a 40 de ani de la moartea lui Padre Pio, catolicii se pregatesc de sarbatoare… Cei 7 milioane de pelerini care il viziteaza anual pe acest inselat, vor avea ocazia sa i se inchine live! El va fi dezgropat si asezat intr-o racla. Cine a fost Padre Pio?

Un exemplu clar de inselare este si in cazul lui Padre Pio. Acesta, sustin catolicii, ar fi intrat in contact cu Sfintiii Ingeri si cu Fecioara Maria, inca din copilarie. Ba chiar a renuntat la timpul alocat cercetarii Scripturilor pentru a avea mai mult timp de conversatie cu puterile celeste. Asa se face ca, primind inselarea, Padre Pio s-a indracit. Numai ca diavolul nu se putea manifesta in toata rautatea lui pentru a nu-i speria pe viitorii ucenici si a nu se da de gol. La 6 mai 1913, Padre Pio scrie duhovnicului sau: „Ma simt arzand cu totul, fara foc. Mii de flacari ma consuma; simt ca mor in continuu si totusi sunt viu”. Din marturiile celor apropiati lui Padre Pio, cunoastem ca temperatura acestuia oscila pe timpul crizelor demonice intre 48 si 52 de grade Celsius! Cei naivi considera aceasta un efect al daruirii sale catre Dumnezeu, dar noi stim ca unirea cu Dumnezeu nu provoaca durere. Mai mult, daca citim marturiile din viata yoghinilor, vom constata ca si acolo s-au manifestat astfel de cazuri, ceea ce ne face sa credem ca Padre Pio nu a simtit caldura raiului ci focul iadului. Iar din Traditia ortodoxa stim ca febra este des intalnita in cazurile de demonizare [Ioan 4,2; Fapte 28, 1].

Cativa ani mai tarziu, Padre Pio intra intr-un fel de transa, pierzandu-si cunostinta si cazand la podea, inconstient. Deoarece aceasta se intampla mai ales in biserica, paraclisierul Michele Pilla se sperie la inceput, dar ulterior lasa cheia in usa, astfel incat padre Pio sa poata incuia cand isi va reveni. In termeni medicali, aceasta se cheama epilepsie, iar epilepsia este tot o forma de demonizare.

Oare cati dintre Sfintii Parinti Rasariteni au fost cuprinsi de frisoane, febra, tremurau si se aruncau pe jos, zacand inconstienti? Si presupunand ca au fost rapiti in vedenie, oare cati se laudau cu asta? Cititi in Epistola a doua catre Corinteni, a Sfantului Apostol Pavel, capitolul 12, versetul 1 si o sa vedeti pilda de smerenie. Acolo, Sfantul Pavel vorbeste la persoana a treia despre el cand zice ca stie pe cineva care a fost rapit cu duhul, desi chiar el a fost acea persoana. Dar trufia omeneasca, mai ales a apusenilor care dintotdeauna s-au crezut superiori, nu are oprelisti.

O data, Padre Pio a spus: „… ma rog lui Iisus sa verse asupra mea toate necazurile pregatite pentru pacatosi si sufletele din purgatoriu…”. Daca padre Pio ar fi fost cu adevarat sfant ar fi cunoscut ca nu exista asa ceva ca purgatoriul, ca aceasta este o inventie catolica fara nici un temei in Sfanta Scriptura sau in Sfanta Traditie.

La 20 septembrie 1918, inselarea atinge apogeul: pe corpul lui Padre Pio apar stigmatele (ranile) Mantuitorului. Dureri cumplite si sange siroind din abundenta. Si Padre Pio se credea sfant… Pe 1 septembrie cinstim pe Sfantul Simeon Stalpnicul. Acesta a avut urmatoarea vedenie: fiind foarte ravnitor la rugaciune, diavolul vrand sa-l piarda, i-a aparut intr-o caleasca de foc zicandu-i ca este ingerul Domnului, trimis de El, pentru a-l rapi la cer, in ceata Sfintilor. Sfantul Simeon pune un picior in trasura, dar Sfantul Inger Pazitor ii da in gand sa-si faca Sfanta Cruce. In acel moment, vedenia se naruie, nu inainte ca diavolul sa-i raneasca piciorul cu o sabie. Asadar iata pretul platit pentru inselare. Sfantul Simeon cu o rana la picior in care se vor cuibari viermi ce-l vor manca de viu, iar Padre Pio cu dureri cumplite si atacuri demonice. Insa Sfantul Simeon s-a trezit si s-a pocait, in timp ce Padre Pio primeste inselarea motiv pentru care demonii il ataca. Oare atat de impovaratoare este sfintenia? Ce s-o fi intamplat cu viata linistita a Sfintilor de prin Paterice? Un alt eveniment din viata lui Padre Pio ne pune pe ganduri, apropos de patania Sfantului Simeon: in timp ce spovedea in biserica, un personaj ceresc i-a strapuns inima cu o lance inrosita in foc. Acest atac a lasat un semn fizic si a fost interpretat ca o binecuvantare. Cata inselare! Si cand te gandesti ca au mai fost asemenea cazuri in biserica catolica: Teresa de Avila, Francisc de Assisi, Marguerita Alacoque, si altii…

TRUFIE CATOLICA

Prea luminatii cardinali ai Singurei Biserici Catolice si Apostolice cum se auto-denumesc, si-au pus capetele unul langa altul si au mai inventat ceva. Se pare ca novismele din Biserica Catolica -cacofonia nu poate fi evitata- continua. De parca n-ar fi fost ‘ndeajuns. Dupa Filioque, primatul papal, infailibilitate, Imaculata Conceptie, Aggiornamento, legalizarea morala a prezervativelor, si multe alte nascociri buclucase care nu faceau decat sa puna bete-n roate unui ecumenism si-asa tratat cu scepticism, exceptie facand BOR-ul nostru, acum, cardinalii catolici au analizat ei istoria (ca protestantii Biblia, in paranteza fie spus) si au ajuns la concluzia ca Maica Domnului ar trebui „ridicata in rang” adica pusa pe acelasi piedestal cu Fiul lui Dumnezeu. Pentru cine nu pricepe ce inseamna inventarea unei dogme (absurde, ca deh, mintea noastra mai e influentata si de Intunecimea Sa) vreau sa precizez ca orice exagerare in venerarea Maicii Domnului sau invers, necinstirea ei, sunt 2 extreme care se unesc, adica este HULA. Sfantul Ioan Maximovici il citeaza pe Sfantul Epifanie al Ciprului care spune ca „in amandoua aceste erezii salasluieste aceeasi vatamatura: atunci cand oamenii nesocotesc cinstirea Maicii Domnului si atunci cand, dimpotriva, o slavesc mai mult decat ii este cuvenit in chip propriu” [Panarion, Impotriva Colyridienilor].

O asemenea tentativa a mai existat si a apartinut unui anume episcop apusean Malou, care de asemenea, a afirmat ca Maica Domnului este O COMPLETARE A SFINTEI TREIMI. In asemenea conditii, este greu de purtat un dialog cu catolicii, care chiar si asa nu ezitau sa-ti bata apropo-ul cum ca ei sunt urmasii Sfantului Petru si ca ei sunt Biserica cea Catolica sau Soborniceasca. Se pare ca papa Ioan Paul al II-lea nu s-a inselat cand a spus ca in Biserica, dogmele cresc si se dezvolta. Intr-adevar Biserica Catolica ne rezerva noi surprize de fiecare data. NEPLACUTE! Fara indoaiala ca daca in 1054 catolicii puteau fi considerati schismatici, in ideea reconcilierii, acum au dovedit ca nu sunt numai schismatici ci si eretici si daca vor continua asa vor ajunge SECTARI ! Bietii catolici, bye bye mantuire!

Cinci cardinali romano-catolici incearca sa revolutioneze cultul propunand nici mai mult, nici mai putin decat proclamarea unei a cincea dogme despre Fecioara Maria, care ar situa-o aproape pe acelasi nivel de mantuire cu Iisus, informeaza cite-ul Catholica. Initiativa lor poate afecta grav atat dialogul cu Bisericile Ortodoxe, cåt si cu celelalte culte crestine.

Cei cinci inalti prelati ai Bisericii Romano-Catolice (Telesphore Toppo, din India, Luis Aponte Martinez din Puerto Rico, Varkey Vithayathil din India, Riccardo Vidal din Filipine si Ernesto Corripio y Ahumada, din Mexic) i-au adresat o scrisoare Papei Benedict al XVI-lea, cerandu-i sa declare o a cincea dogma mariologica, despre care ei afirma ca ar „proclama adevarul crestin deplin despre Maria“.

Aceasta noua inventie ar trebui sa o proclame pe Maria „Mama spirituala a intregii omeniri, co-rascumparatoare cu Isus rascumparatorul, mijlocitoarea a tuturor harurilor cu Isus unicul mijlocitor, si avocata cu Isus Cristos in numele omenirii.“
Ei considera ca a sosit vremea unei asemenea proclamari solemne si ca propunerea lor
ar clarifica „invatatura constanta a Bisericii despre Maica Rascumparatorului si cooperarea ei unica la opera de Rascumparare, precum si despre rolurile ei ulterioare in distribuirea harului si mijlocirea pentru familia umana“. Ei sunt foarte convinsi ca acest pas ar fi „expresia cea mai inalta a claritatii doctrinare in slujba fratilor nostri crestini si necrestini care nu sunt in comuniune cu Roma“.

O asemenea propunere a mai fost facuta in timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, dar a fost respinsa, fiind considerat nepotrivit momentul pentru o asemenea proclamare. La vremea respectiva, pr. Stefano de Fiores, membru al Academiei Pontificale Internationale Mariane, unul dintre apropiatii Papei Ioan Paul al II-lea, declara pentru Agentia Zenit ca „fratii separati, protestanti si ortodocsi, ne reproseaza ca nu i-am consultat in legatura cu ultima dogma despre Maria. De aceea, consider ca o astfel de dogma ar trebui sa includa participarea lor“.

Este de notorietate faptul ca Biserica Protestanta critica prezentarea Mariei in dogma romano-catolica drept mijlocitoare si nu se sfieste sa defineasca asemenea formulari drept erezii.

In Biserica Romano-Catolica, pana la aceasta data, dogmele mariologice sunt in numar de patru: maternitatea divina a Mariei (titlul de Nascatoare de Dumnezeu, „Theotokos“, a fost dat la Conciliul din Efes din anul 431); neprihanita sa zamislire, stabilita de Papa Pius al IX-lea la 8 decembrie 1854; fecioria sa perpetua, stabilita la Conciliul din Lateran din anul 649, si ridicarea la cer cu trupul, dogma decretata de Papa Pius al XII-lea la 1noiembrie 1950. Biserica Romano-Catolica defineste aceste dogme, proclamate succesiv in istorie, ca fiind continute in revelatia divina si ca stabilesc credinta prezenta mereu inca de la originile Bisericii.
Acceptarea celei de a cincea dogme despre Maria ar bloca, fara indoiala, dialogul ecumenic care, oricum, cu toate rezultatele inregistrate pana acum, nu i-a apropiat mai mult pe crestini. Preluat din Gardianul.

Imaculata Conceptie este dogma inventata de catolici prin care s-a hotarat de ei ca Maica Domnului ar fi fost ferita de pacatul stramosesc, ca s-ar fi nascut asemenea Mantuitorului, prin umbrirea Sfantului Duh, iar nu prin impreunare trupeasca. Aceasta inventie nu numai ca a fost criticata de Parintii ortodocsi, dar nici printre apuseni nu si-a gasit sustinatori.

Sfantul Ioan Maximovici – canonizat acum cateva decenii- a scris o carte dedicata cinstirii Maicii Domnului, cu un capitol aparte, din care vom spicui cateva idei.

„In acest fel, biserica Romei a mai adaugat o abatere de la invatatura dreapta”. „Cred ca nimeni nu ar putea merge mai departe de atat”, spune raspicat Sfantul Ioan Maximovici. Citind afirmatia unui episcop apusean, Malou, care spune ca Maica Domnului „este o completare a Sfintei Treimi” – mergand deci pe calea zeificarii ei – si avand in vedere si necinstirea Maicii Domnului de catre protestanti, Sfantul Ioan Maximovici il citeaza pe Sfantul Epifanie al Ciprului care spune ca „in amandoua aceste erezii salasluieste aceeasi vatamatura: atunci cand oamenii nesocotesc cinstirea Maicii Domnului si atunci cand, dimpotriva, o slavesc mai mult decat ii este cuvenit in chip propriu” [Panarion, Impotriva Colyridienilor]. „Nu trebuie adorat ceea ce le este propriu Sfintilor din Ceruri, ci trebuie adorat Stapanul lor. Maria nu este Dumnezeu si nu a primit un trup ceresc, ci unul iesit din unirea unui barbat cu o femeie” [Impotriva antidicomarionitilor]. De aceeasi parere sunt si apusenii: Sf. Ambrosie al Milanului [„Singur Fiul lui Dumnezeu este fara de pacat” Comentariu la Luca; Despre casatorie si despre desfranare] si Fericitul Augustin [Scrisoarea 187]. Iar un alt apusean, teologul Bernard, isi exprima indignarea fata de noua dogma inventata: „Ma inspaimant acum, vazand ca unii dintre voi au ales sa schimbe lucruri de capatai, aducand sarbatori noi, necunoscute inainte de catre Biserica, sarbatori care nu sunt primite de gandire si din predania cea din vechime” [Scrisoarea 174].

Aceasta invatatura catolica pare, la prima vedere, sa sporeasca cinstea Maicii Domnului, dar in realitate ii neaga toate virtutile. Ce vrednicie i s-ar cuveni ei, daca, asa cum spun papistasii, a fost ferita de pacat? Noi stim ca „virtutea este efortul de a face binele”, cum spunea si Parintele Dumitru Staniloae. Ori Maica Domnului si-a dovedit aceasta virtute, iar ca dovada/rasplata, Dumnezeu a binecuvantat-o si a ales-o pentru a rascumpara neamul omenesc. Daca ea ar fi fost ferita de pacatul stramosesc, ar fi insemnat ca Dumnezeu ar fi obligat-o sa ia parte la mantuirea noastra, ceea ce ar insemna ca Dumnezeu este nedrept, deoarece pe unii ii mantuieste cu de-a sila, in timp ce pe altii ii lasa in pacat. Iar ca nu este asa reiese si din dialogul cu Arhanghelul Gavriil, care bine-vesteste Fecioarei: „Nu te teme Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu”, adica Dumnezeu pretuieste dragostea, ravna si curatia ta. Sfantul Nicolae Velimirovici este de parere ca „aceste din urma cuvinte ale ingerului resping pretentiile anumitor teologi apuseni privind imaculata conceptie, potrivit careia, Fecioara Maria s-ar fi nascut fara nici o umbra de pacat stramosesc si fara nici o raspundere fata de acel pacat al lui Adam. Altfel de ce ar fi spus ingerul ca ea a aflat har, mila la Dumnezeu? Mila lui Dumnezeu, care cuprinde notiunea iertarii, o afla cel ce are trebuinta de ea, cel care o cauta. Preacurata Fecioara si-a inaltat eroic sufletul la Dumnezeu si intru aceasta inaltare a aflat, iesindu-i in intampinare, mila!”. Raspunsul Maicii Domnului: „Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau!” denota smerenie, deoarece, nestiind cum se va petrece aceasta, a primit cuvantul ingerului; s-a supus voii lui Dumnezeu.

Cunoastem din Sfanta Traditie ca Maica Domnului la varsta de 3 ani a fost dusa la Templu si asezata de catre Sfantul Prooroc Zaharia in Sfinta Sfintelor, acolo unde numai arhiereul intra, o data pe an si numai ca sa aduca jertfe. Toti s-au minunat de aceasta, dar Sfantul Prooroc Zaharia, cunoscand de la Duhul Sfant cine este acea prunca a asezat-o acolo, dand slava lui Dumnezeu. La Templu, Maica Domnului a stat pana la varsta de 12 ani, vietuind asemenea monahilor de astazi: priveghind de seara pana dimineata. In zorii zilei adormea putin, apoi iar se scula la rugaciune. Si era pururea in genunchi de la ceasul al treilea (9 dimineata) pana la al noualea (3 dupa amiaza), cand incepea lucrul mainilor, dar si atunci era cu rugaciunea pe buze. Seara, la ora sase, primea hrana ingereasca de la Arhanghelul Gavriil.

Dar faptul ca Fecioara Maria era plina de virtuti reiese din insasi numele ei, deoarece cele cinci litere inchipuie numele celor cinci mari si renumite femei ale Vechiului Testament, pe care insa, prunca Maria le intrecea cu neasemanare:

M a r i a m – sora lui Moise, stralucea cu doua daruri: fecioria si proorocia, iar Fecioara Maria a fost Fecioara si inainte si dupa nastere. Iar dupa primirea arhanghelului, vizitand-o pe ruda sa Elisabeta, mama Inaintemergatorului Ioan, a proorocit.

A v i g h e i a – s-a maritat intru smerenie, iar Maica Domnului mai ales pentru smerenie este laudata

R a h i l a – a fost vestita pentru frumusetea ei, iar Fecioara Maria este insasi podoaba si frumusetea cerului

I u d i t a – prin intelepciunea ei a omorat pe Olofern, capetenia asirienilor ce se pornisera cu razboi impotriva poporului israelit, iar Fecioara Maria s-a facut pe sine salas al intelepciunii si al Cuvantului lui Dumnezeu (Sf. Ioan Damaschin, Bogorodisna, gl. 3), care prin puterea Lui a omorat pe Olofern cel fara de trup, adica pe diavolul.

A n a – fiind stearpa s-a slavit pentru ca a devenit maica marelui Samuel (I Regi 1, 20), dar si Preasfanta Fecioara Maria este mult mai vestita, pentru ca nu stearpa, ci Fecioara fiind a devenit Maica lui Emanuel (Isaia 7, 14). Preluat de pe eresulcatolic.

DIN SERIA „MINCIUNI A LA NASA”

Presa anunta descoperirea vietii pe Marte.

Ma declar sceptic. O fi vreun trucaj ca si in privinta aselenizarii… Oare mai traiesc tipii aia care au regizat sariturile pe luna si pasii impregnati in solul lunar in timp ce drapelul SUA flutura mandru in fundal? 🙂 Oricum un lucru e cert: Daca se va descoperi vreodata viata in cosmos, VATICANUL este pregatit:

„In ultimii ani, „universalitatea” Bisericii Catolice a capatat noi dimensiuni. Termenul incepe sa fie inteles in sensul lui propriu, adica Vaticanul s-a gandit ca ar fi bine ca in momentul in care omenirea va intra in contact cu extraterestrii, catolicii sa purceada numaidecat la crestinarea lor. Astfel, catolicismul nu va fi prezent doar la nivelul populatiei Pamantului, ci va inainta in Univers. Propovaduirea credintei crestine in alte lumi decat cea terestra are la baza doua elemente fundamentale. Extraterestrii, in masura in care sunt entitati inteligente, sunt si fiinte spirituale, deci au aplecare catre religiozitate. In al doilea rand, Dumnezeu e unic, in orice lume posibila, de unde rezulta ca si extraterestrii trebuie sa fi primit cuvantul lui Dumnezeu. Noi l-am primit prin Cristos, ei, probabil, prin alt mesager”.

„Mai intai ii vom lasa sa fie ei insisi, fara sa grabim, sa fortam botezul cu apa. Daca Crist este Primul si Ultimul Divin (Alfa si Omega) care vorbeste umanitatii, nu e absolut necesar ca acesta sa fie singurul cuvant spus intregului Univers.”, spune Cristopher Corbally, directorul adjunct al Observatorului Vaticanului, in prezentarea programului de crestinare cosmica. Dupa botezul cu apa, ar urma raspandirea propriu-zisa a credintei in Iisus, conform preceptelor biblice de rit catolic”.

Concret, pregatirea misionarilor catolici se desfasoara in cadrul Observatorului Astronomic al Vaticanului. Planul de crestinare a extraterestrilor, coordonat de calugarii Ordinului Iezuit sub indrumarea directa a Papei, este deja gata. Lipsesc doar extraterestrii. Cel putin asa stim noi. In cazul unei intalniri de gradul 4, iezuitii ar trebui sa ii ia pe cei sositi din Cosmos cu binisorul. Crestinismul nu trebuie grefat pe civilizatia lor in mod brutal, ci trebuie asimilat ca o componenta naturala a acesteia.

Ii stiam pe catolici schismatici, apoi eretici, iar acum dusi-cu-pluta, ca sa folosesc un eufemism :). Alte comentarii sunt de prisos :)). N-am mai ras asa de mult…

TRADITIE VERSUS SECULARIZARE

Cu mare tristete am aflat de cazul preotului catolic Eugen Budau din Bacau, care pe langa slujirea la altar este si cantaret. Cazul parintelui Budau nu este singular. Acum ceva vreme, presa amintea si de Antoniu Petrescu, preot catolic roman din Italia, care in timpul liber se crede Elvis. Aceste manifestari se inscriu in curentul de Aggiornamentare, de adaptare a Bisericii la mofturile societatii laice, de renuntare la sacru pentru profan si la traditie pentru secularizare. Aggiornamento este lovitura mortala prin care Biserica Catolica a pierdut orice urma de decenta, bun simt si sfintenie. Ca sa va convingeti de aceasta, si pentru a nu ramane cu impresia ca fac afirmatii gratuite/exagerate, va invit sa urmariti doua site-uri:

http://traditioninaction.com
http://cathcon.blogspot.com

si http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html, site-ul meu unde am reprodus cele mai interesante titluri din cele doua de mai sus.

Este trist ca se intampla acest lucru, dat fiind faptul ca atat Biserica Ortodoxa cat si Biserica Catolica sunt de origine apostolica! Ca ortodox imi pun intrebarea daca nu cumva vom asista la astfel de manifestari si in Biserica Ortodoxa, fiind vizibil si din avion ca BOR a pierdut contactul cu pulsul societatii, iar unii ierarhi afiseaza un dezinteres cras pentru turma pe care o pastoresc. Pesemne va mai trece o perioada pana cand vom scapa si de mentalitatea comunista nu numai de comunistii in sine. In perioada de trista amintire am fost tinuti sub capac, dar in zilele noastre cand ne facem cu totii ca nu vedem efectele destructive ale globalizarii, aceste iesiri din tiparul bisericesc vor fi probabil tot mai dese. ieri alaltaieri am auzit de o ceremonie a templierilor in catedrala ortodoxa din Timisoara. Reactie din partea Bisericii? NICI UNA! Frumos, din partea Inalt Prea Sfintiilor lor… care se intreaba de unde curentul de „razvratire” din partea „extremistilor” si „fundamentalistilor” ortodocsi. Iata de unde!

Stati pe-aproape, p. Eugen Budau va scoate si un DVD. Poate face un duet cu Antoniu Petrescu.

Daca as fi catolic m-as gandi serios la mantuirea mea, asa cum au facut si cei de la tradition in action si cathcon. In asemenea conditii e problematica…

EVZ.RO INTARESTE CELE APARUTE PE BLOGUL CATHCON

Departarea harului de la Biserica Catolica prin scisma de la 1054 a dus la o dezvoltare hada a acesteia, culminand cu Conciliile Vatica I si II. Niste catolici conservatori au facut un blog unde arata lumii intregi rezultatele acestor Concilii, mai ales a fenomenului AGGIORNAMENTO. Parte dintre acele imagini, cele mai reprezentative zic eu, le-am preluat pe eresulcatolic. Iata ca astazi, EVZ publica un articol pe aceasta tema despre un preot catolic aggiornamentat. Articolul nu este hilar in sine, dimpotriva este ingrijorator si cu aceasta problema a secularizarii se va confrunta si BO car de curand. Insa povestea lui Antoniu Petrescu este tragi-comica. Slujeste lui Dumnezeu dar in timpul liber se metamorfozeaza in Elvis, adaugand in predicile sale nu pasaje din Evanghelie ci versuri din Elvis si Celine Dion… Cititi si dumneavoastra aici.