CE-A ADUS CATOLICISMUL LUMII?

La inceputul lunii ianuarie va avea loc saptamana de rugaciune in comun, cand adeptii mai multor culte religioase se roaga impreuna „aceluiasi Dumnezeu”. Nu am de gand sa scriu amplu pe acest subiect pentru simplul motiv ca desi in duh unele religii se pot asemana mult cu ortodoxia, totusi din punct de vedere dogmatic ne despart prapastii adanci. Voi insista mai mult asupra dialogului catolic-ortodox, care este si cel mai des intalnit, despre aceste religii spunandu-se ca au un trecut comun, fiind Bisericii Apostolice.

La prima vedere asemanarile dintre ortodoxie si catolicism pun pe multi neofiti in ipostaza de a se intreba de ce nu este posibila comuniunea, avand in vedere aceste multe asemanari. De fapt, cine face o analiza profunda va observa ca asemanarile sunt doar de suprafata, lucrurile fiind mult mai complicate. Si cand spun „complicate” ma refer la „complicate de cineva/ceva”. Acest „ceva” care se subintelege diatezei pasive, reprezinta inovarea ce a avut loc in Biserica Romano-Catolica de-a lungul vremii, dar aceasta inovare nu poate fi despartita de duhul mandriei care o insoteste in mod absolut si care sta la baza ideii de „superioritate”, de unde si nevoia de inovare.

Din pacate, desi cu totii dorim unirea Bisericilor, acest lucru nu se poate realiza in adevarata intelegere a cuvantului decat prin despatimirea personala si prin renuntarea la interesele potrivnicii unitatii si, in fond, mantuirii.

Pana nu vom intelege, cu mic, cu mare acest lucru, unirea Bisericilor nu se va face in modul binecuvantat ci in cel afurisit de sfintele canoane si de Sfintii Parinti, adica la modul in care decurge astazi ecumenismul, un fel de democratie religioasa in care Adevarul este sacrificat „bunei intelegeri” si de fricii nefondate a extremismului. Extremismul este extremism cand revendica si cauze sociale, politice, economice, nu atunci cand unul sau altul tine cu dintii la ideea lui de Dumnezeu. Jihadul musulmanilor, acest „razboi sfant” reprezinta o rascoala la ceea ce Occidentul a „exportat” in Orient, adica o cultura si spiritualitate care nu se pot mula pe firea orientalului, fire deschisa, traditionalista, religioasa si superstitioasa, in care „magicul” are un loc bine definit si pentru care ascultarea de Divinitate se face im mod absolut, fara carteala, precum Dreptul Iov.

Asadar, fara a dori sa par extremist, dar si nedorind sa las sanctionate unele aspecte ale vietii religioase, voi incerca, dupa putere, in cateva randuri, sa raspund la o intrebare ce mi-a fost pusa retoric, pe un ton exaltat si fudul: „Stiti voi ce-a adus catolicismul lumii?”. Iata intrebarea: a fi sa a nu fi in masura de-a raspunde. Desigur, persoana ce-a pus aceasta intrebare era catolica. Si ca mai toata lumea, nu facea decat sa-si apere credinta cea mai apropiata de sufletul ei: credinta catolica.

Dar aceasta intrebare, desi pare una care agite spiritele (si este) vine sa clarifice si unele aspecte, cumva tabu, niste clisee de care ne-am saturat cu totii, mai ales noi ca ortodocsi.

In primul rand, pe langa inovatiile teologice aduse de romano-catolici, s-au nascut, asa cum spuneam anterior, niste clisee, pe care putin credinciosii, dar mai ales ateii, le reproseaza cu indreptatire tuturor, mai ales crestinilor „fanatici”. Deseori in discutii, dupa cum poate ati remarcat si voi, se trantesc fraze gen „crede si nu cerceta” sau se aduc ca argumente fapte „necrestine” savarsite de Biserica, precum Inchizitia, cruciadele, razboaiele religioase (contrareforma, uniatia) sau, si mai dureros, se „barfesc” unele comportamente imorale ale clerului sau personalului Bisericii. Pe linkul: http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html vedem clar care sunt roadele secularizarii si al compromisului cu lumea…

Din pacate, mai toate aceste fraze ce se vor contraargumente la invitatia de a fi un bun crestin, au fost nascute de faptele Bisericii Catolice si in sanul acesteia. Ele sunt urmarile compromisului cu slabiciunea firii omenesti si a mandriei prin care unii au inteles sa faca prozeliti, cu orice chip.

In realitate, aceste compromisuri sunt straine de viata Bisericii, de viata duhovniceasca si de comportamentul crestin, iar ca ortodocsi ne pare rau sa fim acuzati de fapte pe care nici nu le-am gandit si nici nu le-am savarsit. Cu alte cuvinte, platim oalele sparte ale altora…

Deci, sa vorbim despre catolicism:

1 – Afirmatia cum ca increstinarea noastra si a altor popoare de prin jur ar fi fost facuta de Roma este falsa. In primul rand stim ca Sfantul Apostol Andrei a calcat prin aceste parti, iar dupa unii si Sfantul Apostol Filip (in partea Dunarii). In al doilea rand, in primele secole, abia se increstinase Apusul, crestinii traiau prin catacombe, deci nu se poate vorbi de misionari care sa fi plecat dinspre Roma. Apoi, dupa primele secole, Apusul se gasea intr-un faliment atat economic cat si cultural. In secolul V, Roma cade sub „barbari” cand Romulus Augustul devine prizonierul lui Odoacru. Mai mult, pe timpul lui Otto al III-lea, conform bizantinologului Runciman, baia si matasea erau straine de nobilimea Apuseana, iar furculitele vor fi introduse in Apus abia in secolul X de catre Maria Arghir, o bizantina, starnind intriga si mirare. Mai mult, din punct de vedere religios, trebuie amintit ca Sfintii Ambrozie si Irineu s-au format in Rasarit, iar Sfantul Ioan Casian poate fi pe buna dreptate socotit intemeiatorul monahismul apusean, avand o influenta colosala asupra acestui fel de vietuire. Nici campaniiele eliberatoare ale lui Heraclie – adevaratele cruciade – care au eliberat sudul Italiei si zona mediteraneana de arabi nu pot fi trecute cu vederea! Asadar, ipoteza plina de trufie a Apusenilor pica, hegemonia Orientului asupra Occidentului fiind evidenta. Bizantul era cel mai mare si longeviv imperiu, iar spiritualitatea sa atragea pe toata lumea. Cehii si ungurii au fost fascinati si ei de acest Bizant infloritor, dar pana la urma s-au aliat cu Apusenii. Totusi, cultura araba care a inflorit tot in Rasarit datoreaza mult Bizantului, iar Apusul s-a hranit din aceasta cultura araba. Amintim doar de orasul arab Cordoba din Spania, care a fost o adevarata capodopera, sau de faptul ca occidentalii l-au cunoscut pe Aristotel prin arabul Avicena. Tot din cauza ocupatiei si fortei arabe, Apusul s-a vazut nevoit sa instaureze sistemul feudal, zona mediteraneana fiind ocupata si controlata de arabi, comertul fiind o activitate foarte riscanta, care nu mai aducea profit lumii apusene.

Pe de alta parte, revenind la situatia din zilele noastre, putem lesne observa ca Apusul se zbate in aceeasi decadere spirituala si culturala, iar secularizarea a cuprins din plin Biserica Catolica: legalizarea prezervativelor; tolerarea homosexualilor, avortului si eutanasiei; indoiala privind adevarul scripturistic al Cartii Facerii, adica sustinerea evolutionismului; reforma liturgica si celelalte reforme de la Vatican I si II; carnavalele si concertele din biserici; desfiintarea unor biserici, inchiderea sau transformarea lor in restaurante intaresc faptul ca Biserica Catolica si intreg Apusul se afla intr-un grad inalt de degradare si desacralizare.

Cand a fost Apusul puternic? Atunci cand a inceput colonizarea altor continente, cand a supt seva altor popoare si cand a ocupat teritorii si inimi care nu le apartineau. Pe exploatarea celor mai slabi, pe insclavizarea altora, asa s-a construit marele si luminatul Apus.

2 – In ce priveste primatul papal, acesta a fost un titlu pur onorific, acordat patriarhului Romei, deoarece Roma era capitala imperiului. Cand capitala imperiului s-a mutat la Constantinopol, acest titlu a fost acordat patriarhiei de Constantinopol. E ca si cum s-ar muta capitala de la Bucuresti la Iasi, iar odata cu aceasta mutare, si Patriarhia Romana isi muta sediul in Iasi. Nu este nimic suspect in aceste mutari de titluri onorifice, insa orgoliul apusenilor a facut din aceasta privinta un motiv de discordie. Este imperios sa remarcam si sa subliniem faptul ca unii papi, de la inceputurile Bisericii, care sunt cinstiti si de Biserica Ortodoxa, au fost impotriva acestei mariri lumesti a titlului de primat. Pe larg despre aceste subiecte am scris aici: http://eresulcatolic.50webs.com/primat.html si aici http://eresulcatolic.50webs.com/autoritateveacuri.html . Nu are sens sa repet, pentru detalii, consultati aceste linkuri.

3 – Doua fapte condamnabile si care au produs si produc mare sminteala sunt comertul cu indulgente si Inchizitia. Despre indulgente, poetul Battista Mantovano avea sa spuna ca: „Arabul vinde tamaie, sirianul purpura, evreul fildes, iar la noi, preotia, sanctuarele, altarele, rugaciunile, cerul si chiar Dumnezeu, totul este de vânzare”. Indulgentele si decaderea clerului apusean au fost motive principale in declansarea Reformei protestante, schisma Apuslui. Cat priveste Inchizitia, aceasta a constituit o campanie de trecere fortata la catolicism, o metoda de a aduna bani (sute de mii de florini intrau anual in bugetul papal din acest motiv) dar si o metoda de cenzura a celor care indrazneau sa se exprime (verbal sau in scris) impotriva papei. Inchizitia si indulgentele inca sunt reprosate de adversarii Bisericii, dar acestia nu tin cont de faptul ca s-a petrecut doar in cadrul Bisericii Catolice, nu si in Rasarit. Oricum, inca un motiv pentru care trebuie sa fim „recunoscatori” catolicismului.

4 – Contrareforma catolica, exprimata in Apus prin Inchizitie, a imbracat alta forma in Rasarit: Uniatia. Biserica Unita cu Roma, sau Greco-Catolica, este singura Biserica fara o doctrina originala, fara un crez propriu. Ea s-a nascut ca forma de compromis si a fost instituita prin santaje si violente. Romanii din Ardeal nu au acceptat uniatismul, dar le-a fost bagat pe gat cu de-a sila. Pe larg la: http://eresulcatolic.50webs.com/uniatie.html. Iata ca am simtit pe pielea noastra „binefacerile” Bisericii Catolice, cea „infailibila” si „singura mantuitoare”… cu forta… Astazi, prin documentul de la Balamand de la inceputul anilor 1990, Uniatismul este unanim condamnat, dar ce folos, o mica parte din populatia din Ardeal inca revendica „biserici” ce le-au apartinut, uitand ca ele au fost cladite de stramosii lor, ortodocsi trecuti cu sila la catolicism, si ca generalul Bucow a distrus cu tunul sute de biserici si manastiri, peste care acum s-a asternut uitarea si pe care nimeni nu le mai „revendica”.

5 – Cruciadele sunt inca un subiect fierbinte, deoarece cruciadele au reprezentat campanii organizate de jaf si speranta papilor ca prin cucerirea de teritorii isi vor spori si puterea ecleziala. Cea ma „dura” cruciada, a fost cruciada a IV-a, care s-a indreptat spre Bizantul „schismatic” si care i-a slabit considerabil puterea, facandu-l mai vulnerabil in fata turcilor, care il vor cuceri la scurt timp. Iata dragostea „crestineasca” a Apusului care vazandu-se eliberat de arabi cu cateva secole in urma chiar de bizantini, in frunte cu Heraclie, au ales sa „intoarca” favorul.

6 – Astazi, dupa secole bune de inovatie, Biserica Catolica se considera singura in care „subzista” Duhul lui Hristos, iar cei care nu saruta inelul papei au pierdut definitiv mantuirea. Astazi, campaniile militare, „cruciadele” apusene se fac cu avioane NATO (vezi Serbia, 1999, unde peste 1000 de biserici, manastiri si monumente istorice au fost distruse cu sprijinul NATO. De altfel, Vaticanul a fost printre primele state care a recunoscut independenta fostelor state iugoslave, preponderent catolice, fata de Serbia ortodoxa). Este trist ca actiunile de astazi ale Bisericii Catolice afecteaza crestinismul si numele lui Dumnezeu se face de ras in fata celorlalte neamuri. Cum sa chemi lumea la Hristos cand papa vine si sustine evolutionismul? Cum sa condamni horoscopul, superstitia si sa propovaduiesti un Dumnezeu Unic in Treime, cand papa vine si spune ca pregateste clerici pentru catehizarea martienilor? Cum sa predici abstinenta si postul, cand papa vine si legalizeaza folosirea prezervativelor? Cum sa vorbesti despre imoralitatea din discoteci cand papa da binecuvantare ca unele catedrale sa fie transformate tocmai in discoteci? Cum sa spui oamenilor ca totul e desertaciune si ca vremea la bal mascat sau carnavale e timp pierdut pentru mantuire, cand papa organizeaza carnavale si bal mascat chiar in biserica? Cum sa predici despre Dumnezeu-Stapanul vietii cand papa semneaza o bula in care se arata solidar cu practica eutanasiei? Si lista poate continua lejer. Detalii in imagini si cuvinte la: http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html .

7 – Nu in ultimul rand trebuie sa amintim si de „miracolele” catolicesti, false minuni, inselari tipice dracesti, cele de la Fatima, Medjugorie, sau cu personaje gen Padre Pio. Acestea tin lumea intr-o falsa evlavie, in inselare, in parere de sine si in intunecare a mintii, inchinatorii lor fiind tentati sa creada „mesajele” unor draci imbracati in haine luminoase. Aceasta piosenie bolnavicioasa nu aduce roada duhovniceasca ci imbolnavesc oamenii de boli psihice, dupa cum insumi cunosc vreo doua cazuri, survenite in urma pelerinajelor la Medjugorie. Cat despre papii ultimului secol ce sa mai spunem? Din faptele lor ii veti cunoaste. Detalii tot pe eresulcatolic.

Deci, fratilor, ce a adus catolicismul lumii? Ce aduce saptamana de rugaciune in comun? Ce aduce ecumenismul sincretist? Ce aduce o credinta superficiala si mereu inovatoare? Ar trebui ca raspunsul sa vi-l dati singuri. Si daca tot nu puteti, priviti in Apus!

AGGIORNAMENTO – UPDATE ERESULCATOLIC.50WEBS.COM (08.08.2008)

AGGIORNAMENTO – UPDATE, 19.03.08

Asa cum anuntam, un nou UPDATE pe eresulcatolic. Noutatile sunt marcate cu „NOU!”.

TRADITIE VERSUS SECULARIZARE

Cu mare tristete am aflat de cazul preotului catolic Eugen Budau din Bacau, care pe langa slujirea la altar este si cantaret. Cazul parintelui Budau nu este singular. Acum ceva vreme, presa amintea si de Antoniu Petrescu, preot catolic roman din Italia, care in timpul liber se crede Elvis. Aceste manifestari se inscriu in curentul de Aggiornamentare, de adaptare a Bisericii la mofturile societatii laice, de renuntare la sacru pentru profan si la traditie pentru secularizare. Aggiornamento este lovitura mortala prin care Biserica Catolica a pierdut orice urma de decenta, bun simt si sfintenie. Ca sa va convingeti de aceasta, si pentru a nu ramane cu impresia ca fac afirmatii gratuite/exagerate, va invit sa urmariti doua site-uri:

http://traditioninaction.com
http://cathcon.blogspot.com

si http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html, site-ul meu unde am reprodus cele mai interesante titluri din cele doua de mai sus.

Este trist ca se intampla acest lucru, dat fiind faptul ca atat Biserica Ortodoxa cat si Biserica Catolica sunt de origine apostolica! Ca ortodox imi pun intrebarea daca nu cumva vom asista la astfel de manifestari si in Biserica Ortodoxa, fiind vizibil si din avion ca BOR a pierdut contactul cu pulsul societatii, iar unii ierarhi afiseaza un dezinteres cras pentru turma pe care o pastoresc. Pesemne va mai trece o perioada pana cand vom scapa si de mentalitatea comunista nu numai de comunistii in sine. In perioada de trista amintire am fost tinuti sub capac, dar in zilele noastre cand ne facem cu totii ca nu vedem efectele destructive ale globalizarii, aceste iesiri din tiparul bisericesc vor fi probabil tot mai dese. ieri alaltaieri am auzit de o ceremonie a templierilor in catedrala ortodoxa din Timisoara. Reactie din partea Bisericii? NICI UNA! Frumos, din partea Inalt Prea Sfintiilor lor… care se intreaba de unde curentul de „razvratire” din partea „extremistilor” si „fundamentalistilor” ortodocsi. Iata de unde!

Stati pe-aproape, p. Eugen Budau va scoate si un DVD. Poate face un duet cu Antoniu Petrescu.

Daca as fi catolic m-as gandi serios la mantuirea mea, asa cum au facut si cei de la tradition in action si cathcon. In asemenea conditii e problematica…

EVZ.RO INTARESTE CELE APARUTE PE BLOGUL CATHCON

Departarea harului de la Biserica Catolica prin scisma de la 1054 a dus la o dezvoltare hada a acesteia, culminand cu Conciliile Vatica I si II. Niste catolici conservatori au facut un blog unde arata lumii intregi rezultatele acestor Concilii, mai ales a fenomenului AGGIORNAMENTO. Parte dintre acele imagini, cele mai reprezentative zic eu, le-am preluat pe eresulcatolic. Iata ca astazi, EVZ publica un articol pe aceasta tema despre un preot catolic aggiornamentat. Articolul nu este hilar in sine, dimpotriva este ingrijorator si cu aceasta problema a secularizarii se va confrunta si BO car de curand. Insa povestea lui Antoniu Petrescu este tragi-comica. Slujeste lui Dumnezeu dar in timpul liber se metamorfozeaza in Elvis, adaugand in predicile sale nu pasaje din Evanghelie ci versuri din Elvis si Celine Dion… Cititi si dumneavoastra aici.

AGGIORNAMENTO – NOUTATI

CATEVA NOUTATI LA: http://eresulcatolic.50webs.com/aggiornamento.html