un blogger SCEPTIK

un blog sceptic

RECORD DE AVORTURI LA FETE PANA IN 14 ANI

Conform Yorkshirepost, BBC si The Independent avorturile la fete pana in 14 din Marea Britanie au crescut cu 21% atingand cifre record. Per ansamblu, indiferent de varsta, avorturile au crescut cu aproape 3%, iar 89% au fost finantate de Guvern. Una din cauze, spun psihologii este proasta educatie sexuala si lipsa „protectiei”. Totusi, daca ar fi sa ne aducem aminte de motivele pentru care s-a introdus educatia sexuala in scoala a fost tocmai acesta: scaderea numarului de avorturi. Asa cum era firesc sa se intample, avorturile au crescut, educatia sexuala nefacand altceva decat sa stimuleze placerile tinerilor. O alta gaselnita britanica este recomandarea sexului oral dar nu in ideea de desfranare cum si-ar putea imagina pervers unii. Ideea se doreste in sprijinul prevenirii numarului de sarcini nedorite. Chiar asa. Insa din cate se pare un sfert din copiii de 11 ani din Marea Britanie au facut deja sex, iar 55% dintre ei au facut sex oral. Si Washington Post descrie aceeasi situatie in America. Nu vorbim de cazuri izolate ci de un fenomen! Mai ales ca mai multe tari au legalizat incestul.

O alta ciudatenie care ne arata stadiul psihic al societatii contemporane: dragostea fata de cladiri si obiecte. Nu ma refer la simple admiratii fata de stiluri arhitectonice sau… fantezii. Este vorba de oameni care nu si-ar putea niciodata imagina sa se indragosteasca de o alta fiinta umana. Lor le plac cladirile. Unii chiar s-au casatorit cu ele. Te poti casatori cu un zid, sa zicem? Sau cu o locomotiva? Se pare ca da… Spiegel, Bizzaremag.

Asadar, cand copiii sunt educati de mici in acest duh dracesc, ce viitor poate avea societatea? Sa ne miram de legalizarea casatoriilor homosexuale? Sa ne miram de avorturi, boli mintale si destine ruinate? Doamne fereste!

iunie 23, 2008 Posted by | ALANDALA, ATITUDINI, DUSI CU PLUTA, NEW-AGE, OCULTISM, SANATATE, STIRI | , , , | 12 comentarii

„QUALIS ARTIFEX PEREO!”

A sosit vremea…

„Vreme este sa te nasti si vreme sa mori; vreme este sa sadesti si vreme este sa smulgi ceea ce ai sadit.

Vreme este sa ranesti si vreme este sa tamaduiesti; vreme este sa darami si vreme este sa zidesti.

Vreme este sa plangi si vreme este sa razi; vreme este sa jelesti si vreme sa dantuiesti.

Vreme este sa arunci pietre si vreme este sa le strangi; vreme este sa imbratisezi si vreme este sa fugi de imbratisare.

Vreme este sa agonisesti si vreme sa prapadesti; vreme este sa pastrezi si vreme sa arunci.

Vreme este sa rupi si vreme este sa cosi, vreme este sa taci si vreme este sa graiesti.

Vreme este sa iubesti si vreme sa urasti. Este vreme de razboi si vreme de pace…” (Eclesiastul)

In final va invit sa vizionati acest screen saver (4 M), facut cu ocazia retragerii mele: o poezie (Intoarcerea din cruciada) a lui Radu Gyr, insotita de o coloana sonora… Dati dublu click si se va instala in Program Files – sceptik. De asemenea, poate fi accesat din panoul pentru screen savere din Windows (click dreapta pe desktop – screen savers). Fac precizarea, pentru a inlatura orice confuzie, ca fisierul este gazduit prin amabilitatea si bunavointa amicului meu Bogdan Stanciu care nu are nici o legatura cu articolele scrise pe acest blog. Vizionare placuta si… ramas bun!!

martie 22, 2008 Posted by | ALANDALA, ATITUDINI, IT, STIRI | , , , | 2 comentarii

PENTRU CEI BATRANI IN ALE CALCULATOARELOR

Dedicatie speciala. Ca sa va mai treaca din suparare dar si pentru ca am intentia sa trec pe LINUX…

random error

win98

printer wizard

some sort of error

keyboard

weird

internal error

intel inside

drag and drop

migraine upgrade

bring ye no java

doesnt work

martie 19, 2008 Posted by | ALANDALA | , , , | 2 comentarii

UN EVREU IN FATA MORTII

Nu, nu este un atac impotriva evreilor. Este titlul cu care Tesu SOLOMOVICI (ZIUA) descrie spectacolul cu acelasi nume pus in scena de teatrul G. Bacovia din Bacau. Redau un pasaj:

Personaje fara nume si prenume: Heruvim-Carutasul (interpretat excelent de Viorel Baltag), Heruvim-Calul (exceptionala creatie mimica-actoriceasca a lui Dumitru Rusu), Heruvim-Femeia, Heruvim-Barbatul si Heruvim-Doctorul (roluri interpretate cu daruire de Daniela Vranceanu, Bogdan Matei si Gabriel Dutu), si celelalte reusite actoricesti, Heruvim-Vioara (Iustin Stefan Ciuche), (Heruvimul-Vesel (Firuta Apetrei), Heruvim-Mama (Alina Simionescu), Heruvim-Curva cu semn din nastere (Florina Gazdaru), Heruvimii-Dovlecei (Bogdan Buzdugan si Cristian Todica), Heruvim-Curva cu neg (Simona Nica). Cu totii, artisti ai Teatrului Municipal „G. Bacovia” din Bacau. Asadar, toate personajele sunt Heruvimi, adica ingeri, unii dintre ei nu au viata materiala, ceilalti – ingeri care sufera si sunt pe moarte, adica oameni. In viziunea Hanoch-Hausvater, cu totii sunt angajati intr-o hora a fiintei si nefiintei, ilustrand atitudinea evreiasca fata de moarte, asa cum se reflecta ea in Biblie, Talmud si in literatura rabinica: un amestec de sfidare si de acceptare. Heruvimii rad de frica oamenilor de moarte, dar se si minuneaza de zbaterea lor de a mai dainui. Chiar si dupa moarte, evreii inca mai pastreaza ceva din spiritul de sfidare a mortii. Se tine doliu, dar in jurul mortului se spun rugaciuni din Proferul Isaia, unde se afirma ca „Dumnezeu va nimici moartea pe vecie”. Hanoch Levin merge chiar mai departe, dupa moartea lor, Heruvim-Barbatul si Heruvim-Femeia, goi si luminosi, se inlantuiesc intr-o frumoasa acolada sexuala. Viata transgreseaza moartea.

si

Spectacolul lui Alexander Hausvater este unul initiatic, de unde si dificultatea descifrarii simbolisticii. Hausvater si-a dorit atmosfera misterioasa de basm a spectacolului. Grotesc, umor negru, spune Hausvater. Satira adresata societatii, dar si sufletului. Un spectacol de text, muzica, imagine, care celebreaza viata si moartea. Betivi, curve, heruvimi, suflete de pe doua lumi, animale fantastice, obiecte animate, oameni zburatori. Chagall, Cehov, Fellini – apelati de Hanoch Levin, magicianul, arunci cand si-a scris ultimul sau text pe patul de moarte. In ebraica, nesama inseamna suflet, si nesima-respiratie. Cimitirul devine la Levin-Hausvater un loc al sufletului, dar si al respiratiei. Cimitirul… o carciuma hazlie? De ce nu, daca acolo omul isi poate realiza cele mai fantastice vise. E o veselie contaminata de tristete, pentru ca, in spatele gurilor care rad, al picioarelor care danseaza si al vocilor care lucesc, simti tristetea profunda. Si o nostalgie pentru o lume mai blanda. Un vis de iubire nerealizat – iata cum ar trebui vazut „Requiem”-ul lui Levin, spune regizorul Hausvater. Ca intr-un testament, dramaturgul israelian inscrie ultimul sau indemn: sa nu devenim umani numai in umbra mortii. Sa ne acceptam, sa ne iubim, si sa impartim frateste planeta pe care traim. O ultima lauda pentru scenografia, lumina si costumele spectacolului (Gelu Risca) si partitura muzicala (Aurel Ursinschi). Teatrul Municipal „G. Bacovia” din Bacau s-a intalnit cu Hausvater intr-o zodie ferice.

Alte comentarii, de prisos…

martie 16, 2008 Posted by | ALANDALA | , | Comentarii închise la UN EVREU IN FATA MORTII

OCTAVIAN PALER – IN MEMORIAM

Avem timp pentru toate.

Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident
oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.

Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le
impartasesc si voua!!

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.

Restul … depinde de ceilalti.

Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.

Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.

Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul
cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.

Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot
altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu
cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi.

Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand
trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL
sa
fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe
chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea
tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un
prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi
iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea
influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna
ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se
iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul
loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe
in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva
ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic
de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l
ajuta.

Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede.
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani
oamenii si a-ti sustine parerile.

Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit

Am invatat…

februarie 29, 2008 Posted by | ALANDALA | , | Comentarii închise la OCTAVIAN PALER – IN MEMORIAM

PARIS, JETEM!

Pe atunci nu exista nici un serviciu de reglementare a circulatiei, in asa fel ca toate aceste trasuri, care mergeau foarte repede, amenintau fara incetare siguranta pietonului. Ciocanitul potcoavelor cailor, uruitul tuturor acestor vehicule fara arcuri si ale caror roti sunt incercuite cu fier… se infratesc cu strigatele si injuraturile carutasilor, ale birjarilor si ale lacheilor, cu protestele pietonilor improscati bine si cateodata rasturnati sau proiectati violent peste vreun colt de poarta. Clude le Petit s-a plans de toate acestea in al sau Paris ridicule:

 

„Ce lume apriga, nebuna!

Aici e alandala peste tot,

Pazea! imi striga toti cat pot

De nu mai stiu ce cale-i buna.

Si-n galagia infernala

N-auzi nici tunetul cum tuna”.

 

Nici siguranta cetateanului nu era garantata. Iar Boileau stia el ce stia cand a scris:

„Padurea cea mai sumbra si mai putin umblata,

Pe langa Capitala, e mult mai garantata”.

 

Burghezul, stiind ca strazile sunt rau luminate si putin sigure, evita sa iasa seara si mai ales neintovarasit. In fiecare ungher, in adancul oricarei fundaturi poate sa se ascunda vreun spadasin gata sa-l atace si sa-l despoaie nu numai de punga, dar si de toate hainele, lasandu-l gol ca un vierme sin intr-o situatie penibila. Daca rezista, haimanaua nu va sta pe ganduri sa faca uz de cutit.

Nu mai putin legendara este si murdaria strazii Parisului. Igiena, publica sau particulara, e necunoscuta. Trecatorul se usureaza in orice colt de strada; cameristele varsa pe fereastra apa murdara, ba chiar si continutul oalelor de noapte. Vai de voi daca n-ati auzit la vreme strigatul traditional: „Pazea, apa!”. Cea mai mare parte din case n-au nici latrine, nici gropi si se practica fara rusine „totul, pe strada”. Nu trebuie sa ne mai miram ca toate aceste apre murdare, ducand gramezile de murdarii si de gunoaie, care se ingramadesc peste tot, raspandesc un miros dezgustator si acopera pavajul Parisului cu un noroi gras si persistent. Sauval ne da amanunte elocvente: „Acest noroi e negru, imputit, cu un miros insuportabil pentru straini, miros care pisca si se face simtit pana la trei sau patru leghe de jur imprejur. Mai mult decat atat, chiar cand acest noroi se usuca, pe stofa lasa niste pete atat de puternice, ca nu le mai poti scoate decat daca rupi haina, si ceea ce spun despre stofe trebuie inteles pentru orice, fiindca arde tot ce atinge; ceea ce a si prilejuit proverbul ‘Se lipeste ca noroiul de Paris'”.

O ordonanta din 1662, deseori reinnoita – ceea ce arata ca a fost foarte des calcata – ordona parizienilor „sa nu mai puna in viitor nici un fel de gunoi in fata usii”, nici pe strazi, nici pe cheiuri sau in pietele publice. Cum sa nu te miri atunci ca toata aceasta putreziciune raspandeste un miros insuportabil, mai ales vara? Printesa Palatina scrie: „Parisul este un tinut foarte cald. Strazile au un miros atat de rau, incat nu-l poti suporta. Caldura prea mare face sa putrezeasca atat carnea cat si pestele; si aceasta, adaugata multimii de oameni care se usureaza pe strazi, produce un miros atat de dezgustator, incat nu e cu putinta sa-l suporti”.

Un particular, care face proiectul de a infiinta un serviciu public de scaune gaurite, descrie astfel Luvrul in 1675: „In jurul Luvrului, in multe locuri din curte, pe scarile cele mari, pe aleile de sus, in dosul usilor si peste tot, se simt mii de mirosuri insuportabile pricinuite de necesitatile naturale pe care fiecare si le face oriunde se nimereste, atat cei care locuiesc in Luvru, cat si cei care-l frecventeaza de obicei. Se vad chiar in multe locuri pe balcoane gunoaie si murdarii strnse cu matura si oale de noapte pe care valetii le desarta aici in fiecare zi”.

Ofensiva salubrizarii se declanseaza incepand mai ales din 1667, cand La Reynie este numit locotenent-general de politie. In 1668 el ii obliga pe proprietari sa construiasca gropi si latrine; proprietarii sunt obligati sa-si mature aleea, etc…

Preluat din Georges Mongredien, Viata de toate zilele in vremea lui Ludovic al XIV-lea, ed. Minerva, Bucuresti, 1972.

februarie 4, 2008 Posted by | ALANDALA | , , | 2 comentarii

NU EXISTA DREPTATE PE PAMANT

Marti. Luni spre marti, ora 1:52. A.M.. Un om normal doarme la ora asta. Nu si eu. Nu pentru ca n-as fi normal. Ca oricum nu-s. Ca daca eram normal nu faceam eu multe… Deh, ca tot omu… De ce nu dorm? Mi-o sarit somnu’. Mda! Am zis sa vaz ce mai scriu ziarili, si dupa aia, ma culc. N-am facut bini. O fost ispita. Sa ma explic. Nu va bateti capu sa-ntelegeti acu. O sa pricepeti la urma. Dac-o sa pricepeti. Oricum, mi-e somn, aveti clementa!

As putea sa va ofer si linkurile la ce scriu, da’s prea sictirit… Oricum, probabil le stiti si voi… De-o bucata de timp, ZIUA ne ofera spre citit niste subiecte incitante. Putea fi ZIUA, sau orice alt ziar, nu conteaza. Cica Israelul a mai lansat un satelit, are ceva parteneriate cu India si scopuri comune, interese, ma rog… Interesu’ poarta fesu’. Apropos, si Rusia are ceva interese/scopuri prin Balcani. Ati dat pe-acolo? Niste peisaje splendide… Sarbii spun ca „mama Rusia”… mai mult o mama vitrega. Pentru noi! Da’, ce pentru ei nu? Si pentru ei. Rusii nu prea au afinitati. Se folosesc de cine pot ca de o coada de topor. Revenind, Israelul lanseaza sateliti din India, Iranul latra ceva la statul evreiesc, Rusia se neo-extinde in Balcani, Ucraina sapa canale pe unde nu trebuie, americanii fac ce stiu mai bine, adica se pregatesc sa invadeze, iar noi, romanii… ne certam pe diverse teme, prilej pentru gazetele internationale sa titreze „scanadal made in Romania”. Pai daca al’ceva nu prea producem, macar sa ne scoatem ochii, sa nu para ca stam degeaba.

Poloniei „i se acorda deplina libertate de a alege” daca accepta sau nu scutul american. Asa zic unii oficiali rusi, altii ameninta cu bomba nucleara. Preventiv, desigur. Oare n-ati inteles ca acu’s la moda razboaiele preventive? Vorba aia, paza buna trece primejdia rea… Si noua ni s-a lasat deplina libertate de a alege. Doar n-am vrea ca proclamarea independentei Kosovo sa creieze un prilej pentru maghiarii din Ardeal. Sau sa pierdem Dobrogea la Bulgari, ori Moldova la Basarabeni. Cine stie bine moldoveneste poate aplica pentru o slujba de translator pe langa Voronin. Doar Iliescu este un bun poliglot, vorba lui Voronin…

Al treilea razboi mondial pluteste. In aer, doar nu pe apa, desi, cu tehnica asta… Iordanul nu s-a mai intors inapoi, National Geographicu prezinta Enigmele Bibliei si Evanghelia lui Iuda, homosexualii fac marsuri, anglo-saxonii cipizeaza, iar Alexei al Moscovei i-a tras una peste ochi lui Voronin ca pe vreme urmasilor lui, Stefan, Lapusneanu si Vasile Lupu. A se intelege ca i-a oferit cateva zeci de mii de valuta forte pentru lupta dusa contra politicii expansioniste a BOR in Moldova. Si aceast premiu pentru care Voronin a fost asemuit marilor inaintasi, a fost decernat chiar de Presedintele Fundatiei pentru Apropierea intre Popoarele Ortodoxe, care nu este altul decat Patriarhul Moscovei, Alexei.

Incet, incet, se implinesc si cele cateva pagini cu profetii de la sfarsitul cartii. Lumea, sta si bea, se uita la talk-show-ri si emisiuni ieftine si zambeste tamp la tot ce se petrece in jurul ei. PS Sofronie – episcop cu apucaturi mafiote care ameninta pe oricine-i sta impotriva cu mafia rusa – ca-n filmele cu Bruce Willis si Arnold S – a inceput vanatoarea de anti-ecumenisti, inchizandu-i telefonul in nas IPS Bartolomeu, „eu nu fac ascultare decat de Patriarh”, patriarh care abia asteapta sa moara „mosneagul” din Petru Voda. Si cel de la Constanta…

Si uite-asa… Vorba aia, noi sa fim sanatosi, ca belele curg… Hmmmm, macar daca e vorba de ceva bombe nucleare, fie de Putin, fie de la Voronin, fie de la Sofronie, fie de la Soros, macar poate scap si eu de troianu asta ca anti-virusii s-au dovedit a fi neputinciosi. Numa cu fosfor alb sa nu dea americanii, in rest…

Somn usor! Ma duc sa ma culc si eu, alaturandu-ma celor nu stiu cati care dorm in picioare! Si eu dorm, dar eu o sa ma-ntind sa nu cad. Mai stii, apoi apar discutii pe OTV c-am incercat sa zbor sau c-am cazut in baie si mi-au gasit mana intr-o padure pe langa Brasov…

ianuarie 22, 2008 Posted by | ALANDALA | , , , , , | 2 comentarii