CRISTIAN BADILITA, CORIGENT LA BUN-SIMT

Domnul Criastian Badilita ar putea cu usurinta candida si castiga premiul de cel mai antipatic intelectual, asta daca am face un efort si l-am trece in randul intelectualilor. Sau, pe de alta parte, poate acesta este rolul intelectualului in ziua de astazi: de a se autoinstala deasupra Bisericii. Ca orice intelectual care se respecta, dl. Badilita nu poate sta pe margine, impasibil la ce se intampla in societatea noastra, asa ca, manat de un imbold eroic se ridica in picioare si, nepasandu-i de huiduielile celor din sala, alege sa-si consume timpul alocat ca oricarui alt participant la viata Bisericii si a societatii. Dar, cum se spune in lumea filmului, nominalizarea nu-i totuna cu castigarea premiului, desi, deseori e bine si daca ai fost nominalizat numai. Cam asa stau lucrurile si cu acest Cristian Badilita, care, ignorand antipatia cu care este primit de ai lui, se mandreste cu faptul ca apare si el prin presa. Prin cea greco-catolica, care – iertare cacofonia nu poate fi evitata – spre deosebire de BOR a recunoscut „calitatile” remarcabile ale acestui viitor mare ganditor, de altfel un om ca Badilita se naste odata la 100 de ani, atunci se aduna prostia de la mai multi oameni si se intrupeaza intr-unul singur, care, automat, devine un monument al prostiei si al ignorantei. Mai bine Cristian Badilita, daca vrea sa se considere intelectual, sa fie un intelectual. Pana la ora asta n-a dovedit decat ca este un bufon caruia o parte anume din societate (cei carora le place circul) au ales sa-l promoveze. Si nici daca ar fi cu adevarat un intelectual, nici atunci nu ar avea dreptul sa se laude cu ce are ca si cum ar avea de la sine, pentru ca nu avem nimic de la sine, daca nu ne-ar fi fost dat de sus. Cu alte cuvinte, ar trebuie sa dea slava lui Dumnezeu pentru ce a primit. Si, fie ca suntem mari personalitati, fie ca suntem umili cetateni ai acestei planete, ar trebui cu totii sa dam slava lui Dumnezeu pentru toate, noi neputand savarsi decat pacatul prin propria putere. Dar sa ramanem la specimenul Badilita.

Ce spune dumnealui despre cazul mitropolitului Corneanu (sau cum imi place mie sa-i zic, a viitorului ex-mitropolit, desi stiu bine ca nu va fi decat scos la pensie)? Pai incepe prin a nu se arata deloc surprins de reactia anti-Corneanu, deoarece in „Romania dodoloata bunul simt socheaza”. Mai mult, precum rasturnatorii din vechime (acei oratori-filosofi care doar prin puterea cuvantului, fara a avea nevoie de argumente, transformau acuzatul in victima si invers) tot asa si acum, dl Badilita „absoarbe” acuzatiile de colaborare cu Securitatea vis a vis de mitropolitul Corneanu si le redirectioneaza imediat spre acuzatorii aceluiasi Mitropolit, ori, stim bine ca insusi Mitropolitul Corneanu a recunoscut colaborarea cu fosta Securitate, in timp ce IPS Andrei, sa zicem, un alt ierarh luat in vizor, a fost reabilitat de Comisia ce i-a studiat cazul. Dar dl Badilita, vrea sa-l scoata victima pe Nicolae Corneanu, intr-un mod viclean.

Cu alte cuvinte, gestul Mitropolitului Corneanu este unul „de bun simt”. Bine domnu’ Badilita, sa presupunem ca ar fi de bun simt, bunul simt apartine spiritului civic, adica socialului, da? Ori Biserica nu l-a criticat pe mitropolitul banatean spunand ca ar fi nesimtit, badaran, etc.. L-a criticat din punct de vedere teologic, dogmatic, asa ca sunteti cam off-topic domnu Badilita. Ati cam scris pe langa subiect.

Mai departe, dupa ce recunoaste ca se impartaseste si el la catolici, domnul Badilita foloseste termenul „pseudocalugari maglaviteni” cu referire directa la Prea Cuviosii Iustin Parvu si Arsenie Papacioc, dimpreuna cu ucenicii lor, intrebandu-se retoric, de ce nu s-ar impartasi la catolici? Pentru ca e o intrebare retorica, deci autorul este sigur de raspuns, nu-i vom raspunde domnului Badilita, oricum nu ar putea pricepe. Cuminecarea cu painea catolica i-a intunecat deja mintea. L-a contaminat, a devenit partas la erezie si se afla, chiar daca intr-o masura mai mica, si el sub anatema Sfintilor Parinti. Asta cu adevarat ar trebui sa-l „socheze”, nu lipsa bunului simt.

Mai departe, subiectul nostru, acelasi Cristian Badilita, doreste initierea unei petitii, in urma careia, studentii cu apucaturi extremiste sa nu mai fie finantati de la buget (in cazul in care au bursa, deci, sa le fie refuzate bursele). In primul rand domnule Badilita, Ministerul Educatiei, din cate stiu, v-a luat-o demult inainte, desi din alt motiv, totusi, nu mai sprijina cu burse studentii. In al doilea rand, neputandu-ma ridica la nivelul domniei voastre, nu pot intelege originea acestei idei. Mai mult, democratic ar fi sa se refuze bursele si acelor „intelectuali” dezechilibrati cum sunteti dvs., dar nu cred ca veti milita pentru o astfel de propunere pentru ca e ca si cum v-ati autodenunta.

Si ma declar socat, repet si subliniez SOCAT ca un intelectual precum fratia dumneavoastra nu pricepe diferenta intre ortodoxie si catolicism. La urma urmei, e si asta o lectie de bun simt, sa faci diferenta dintre un caine si o pisica. O fi fost bun simt din partea catolicilor sa traga cu tunul in Biserici, sa-l declare pe Stefan al Ungariei sfant pentru ca a distrus ortodoxia schismatica? O fi bun simt ca Vaticanul sa minta in legatura cu locatia mormantului Sfantului Petru care a fost descoperit la Ierusalim chiar de niste calugari catolici franciscani? O fi bun simt din partea catolicilor de a face prozelitism si de a tin indoctrinata populatia catolica? Si ca tot vorbiti atata de bun simt, unde ati studiat dom’le Bunul Simt, la ce facultate? De ce vreau sa stiu? Sa va vad notele de la aceasta disciplina. Ma mir ca ati promovat! Sau, ca sa ramanem in tonul mesajului dvs., ma declar… socat.

Publicitate