un blogger SCEPTIK

un blog sceptic

IERARHII (NOSTRI) DE AZI, FARISEII DE IERI

Vindecarea orbului din naştere a dat mult de gândit fariseilor contemporani Lui Iisus, dar şi celor contemporani nouă. Deodată, fariseii de atunci s-au trezit in faţă cu un om pe care il dispreţuiau – un cerşetor – dar care fusese atent la predicile lor şi, la momentul potrivit, le-a intors cuvântul: “Şi noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi; dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acesta îl ascultă.”

In faţa acestui argument, fairiseii cei mult cuvântători au rămas fără replică. Nici un cuvânt nu putea să stea in faţa acestei logici care era predicată chiar de ei. Atunci au apelat la singura armă care le rămăsese, care de fapt le rămâne fariseilor din toate timpurile când sunt puşi la “colţ”, atacul la persoană! În păcate te.ai născut tot, şi vii să ne înveţi pe noi?! Nu conta minunea, nu conta argumnetele biblice si logice, ci doar orgoliul rănit. Urmarea ? L-au scos afară. Spectacolul, din păcate, nu s-a încheiat atunci, ci continua si astăzi. Tendinta “vârfurilor” ecleziastice este ecumenismul. Nu contează argumentele impotriva aduse, biblice, canonice, istorice, logice, nimic nu are valoare in faţa lor. Insă neavând cuvânt de răspuns, se folosesc de aceeasi arma ca si vechii farisei: fundamentaliştilor, ignoranţilor, problematicilor, în păcate v-ati născut şi ne contraziceti pe noi !? Si sunt gata să declare pe oricine nu primeşte invăţătura lor că sunt in afară de Biserică. Vindecatul orb din Evanghelie ne vine insă în ajutor: Atunci când oamenii ne scot din “sinagoga lor” avem pe Hristos care ni se descoperă ca Fiu al Lui Dumnezeu, ne primeşte in Biserica Sa pe care porţile iadului nu o pot birui. Ne mai invaţă fostul orb că mărturisirea credinţei poate aduce necazuri, dar ne arată ca plata ei este bucuria de a fi găsit de Hristos, nu aiurea ci în templu, arătându-ne că nu despărtirea de Biserică este soluţia luptei de astăzi împotriva ereziei ecumeniste ci apărarea Adevărului ÎN Biserică.

preluat de la http://preugen.wordpress.com/2008/06/02/orb-plin-de-lumina

Iunie 4, 2008 - Posted by | ATITUDINI, ECUMENISM, ORTODOXIE, STIRI | , , , , , , , ,

1 comentariu

  1. In numele Tatalui si-al Fiului si-al Sf.Duh! Amin!
    Hristos S-a ‘naltat!
    Iubiti frati si surori, trebuie sa va marturisesc un lucru: de cand am aflat fapta IPS Nicolae Corneanu, tot incerc sa-i gasesc circumstante atenuante, sa-l inteleg (omeneste vorbind) dar nu reusesc! Daca IPS Sa nu-si pricepe rostul si locul in care L-a pus Dumnezeu, ce sa mai zicem de turma, saraca!… Nu denigrez valorile spirituale ale nimanui, dar daca nu suntem in stare sa ne pretuim propriile noastre valori, AICI si ACUM, pe ce anume ne mai cladim Vesnicia?!…
    Cat despre tine, fr.Sceptik si toti care iti sunt alaturi, tin sa va asigur de sprijinul meu in rugaciune (chiar daca nu sunt de acord 100% cu modalitatea fratiilor voastre de a lupta). Totusi, este de preferat atitudinea voastra darza in apararea Adevarului (chiar si cu unele exagerari inerente), decat o lipsa de coloana verticala izvorata fie dintr-o falsa smerenie („cine sunt eu, ticalosul si smeritul ca sa judec lucrurile astea mari, are cine s-o faca”) fie dintr-o falsa ascultare ce ne indeamna sa ascultam de oameni, nu de Dumnezeu! Daca unora le puteti parea extremisti (si uneori aproape ca sunteti…) este pentru ca raspundeti unei nevoi de contrabalansare a unor lucruri care au luat-o razna… Cea ce scapa de sub controlul de bun simt al fiecaruia sau de sub controlul teologic al pastorilor nostri, iata, voi le vedeti si le infierati in lumina Sf.Scripturi si a invataturii Sf.Parinti. Oricum, daca voi ati tacea, pietrele ar striga! Dumnezeu sa va binecuvanteze si nu uitati sa mai luati aminte si la cei care va critica (uneori, chiar va pot ajuta, fara sa intentioneze aceasta!)…
    Va trimit o poezie, voua tuturor celor care ati ales Cuvantul in locul tacerii:

    Buna Vestire

    Iisus păşeşte blând, cu mers egal,
    Peste cadavrul lumii – stârv regal –
    Ca-n ceaţa de pe Marea Galileii…
    Şi plânge-n taină: „– Unde-s, Tată, Leii?!…

    Li s-au tocit şi ghearele şi colţii?…
    Dar Vulturii, prevestitorii morţii?
    Aripi de cer le-au îngheţat, de când
    S-au speriat de viforul de gând?!…

    Ce s-a-ntâmplat cu Îngerii în trup?
    S-au contopit în spiritul de grup?!…
    Doar Taurii cutreieră Pământul
    Şi-Mi joacă în copite Legământul!…

    Eu i-am ales ca-n noaptea disperării
    Să-Mi poarte Torţa Sfânt-a împăcării
    Dintre Adam şi Bunul Dumnezeu!
    Dar M-au uitat… Şi banul le e zeu!…

    M-au ferecat în aur şi-n argint…
    Şi loruşi le sunt idoli… Şi Mă mint…
    Ce să le fac?… Spune-Mi, Slăvite Tată:
    Să Mă mai răstignesc încă o dată?!…“

    Ca tunetul răspunse-atuncea Glasul:
    „– Nici îngerii din ceruri nu-Ţi ştiu ceasul,
    Dragul Meu Fiu, de veacuri răstignit!…
    Eu doar în Tine, azi, M-am odihnit…

    Tu vei veni curând, dar nu ca Miel,
    Ci-n toată Slava Veşnicului EL
    Şi-n iad vei alunga pe veci plăcerea
    Acelora care-au ales tăcerea!“
    joi, 28 februarie 2008
    Celor care ştiu, dar tac…

    Comentariu de Eugen Serea | Iunie 11, 2008


Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat asta: