un blogger SCEPTIK

un blog sceptic

GAME OVER! SHUTDOWN DEFINITIV!

Fratilor, inevitabilul s-a produs. Anuntam prin noiembrie retragerea de pe internet. Am revenit asupra deciziei, dar iata ca acum, va anunt -si de data asta este definitiva decizia- ca incepand cu a doua saptamana a lui aprilie, acest blog, precum si celelalte site-uri, nu vor mai fi actualizate. De asemenea, voi sterge si adresa de mail, asa incat nu va mai obositi sa-mi trimiteti nici un mesaj, de nici un fel. Voi continua insa, colaborarea cu revistele Credinta Ortodoxa si Gand si Slova Ortodoxe, in masura in care voi putea.

Nu s-au facut nici un fel de presiuni asupra mea si NU regret nimic din ceea ce am scris. Imi cer totusi iertare fata de toti care i-as fi putut ofensa prin comentariile postate pe acest blog. SUSTIN in continuare implicarea mirenilor in VIATA BISERICII si imi pare rau ca acest lucru nu se intampla. De asemenea, sustin, desi cu anumite rezerve, si implicarea preotilor in politica, cu toata „mizeria” din acest spatiu.

Am lucrat din dragoste si cu dragoste la acest blog, asa cum am facut-o si cu celelalte site-uri. N-am facut nimic din mandrie sau pentru popularitate, dragostea de Adevar – care in crestinism nu este un principiu abstract ci este o Persoana, Hristos Dumnezeu-Omul – si dragostea fata de aproapele (numai asa putem ajunge la Dumnezeu) au fost singurele motive care m-au motivat in asemenea actiuni. Incredintez pe mai deprate fraiele campaniei celor de la Razboi intru Cuvant si lui Claudiu Tarziu, fara de care nu as fi putut realiza nimic, eu contribuind mai mult cu ideea si niste drafturi jalnice. Ca tot veni vorba, vreau sa le multumesc tuturor pentru sprijinul acordat, atat exprimat prin comentarii aici, cat si prin faptul ca m-ati vizitat. De asemeni, un cuvant special de multumire se cuvine celor de la Razboi intru Cuvant care m-au sprijinit prin linkuri inca de la bun inceput, dar si tuturor celorlalti.

Pana la inchiderea definitiva, care spre deosebire de luna noiembrie, chiar va fi definitiva, voi termina serialul despre Explicarea Sfintei Liturghii si voi mai face, sper, mici update-uri pe eresulcatolic.

Imi exprim dezamagirea atat fata de lasitatea din Biserica noastra cat si fata de neimplicarea mirenilor in viata Bisericii, in general fata de indiferenta cu care tratam aceste vremuri din urma, precum si despre mentalitatea inapoiata a unora care aleg sa bage capul in nisip si sa sa amageasca. Multi m-au judecat in fel si chip pentru cele scrise si intreprinse, insa timpul va trece si veti vedea toti ca am avut dreptate. Sa nu fie prea tarziu…

Nu-i usor sa ma despart de ceea ce am construit de-a lungul anilor si fac acest lucru cu multumirea ca daca macar un singur sufletel s-a folosit din tot acest amalgam de articole, atunci munca mea n-a fost in zadar. Va invit sa cititi scrierile Sfintilor Parinti (colectia PSB a BOR) precum si Filocaliile si Sfanta Scriptura pentru a ajunge la masura barbatului desavarsit cum se spune si pentru a ne inchina nu numai in adevar, cat si in duh. De asemenea va invit sa vizitati si celelalte site-uri si sa salvati materialele care va par folositoare, in caz ca, pe viitor, nu vor mai fi.

18 martie 2008

Martie 18, 2008 - Posted by | ATITUDINI, STIRI | , ,

26 comentarii

  1. Ce ai facut a fost foarte bine, util, a avut efect.

    Nu trebuie sa te superi pentru neimplicarea mirenilor, oamenii sunt toropiti de patimi sau presati de necazuri.

    Andrei

    Comentariu de Andrei Stirbu | Martie 18, 2008

  2. Multumesc Andrei

    ma bucur ca ne-am cunoscut.

    Comentariu de sceptik | Martie 18, 2008

  3. Frate intru Hristos, este nevoie de crestini ca tine! ne-am folosit de cuvintele tale.
    Maicuta Domnului sa ne acopere pe toti cu Sfantul Ei Acoperamant!

    Ionut

    Comentariu de ionut | Martie 18, 2008

  4. Un proverb german spunea: „Pestele care inoata cu raul, este un peste mort” … Calea usoara nu este adevarata cale …
    Nu stiu de ce ai luat aceasta hotarare, probabil indreptatita, dar sunt cativa oameni nestiuti carora le va lipsi indemnul tau. Doamne ajuta.

    Comentariu de Costin | Martie 18, 2008

  5. Am indragit acest blog. E ca o gura de aer proaspat. Ma bucur ca am avut ocazia sa citesc si sa cunosc, cat se putea, un crestin a carui credinta este „lucratoare prin iubire”.
    Cu drag, Monica.
    Dumnezeu sa te ajute si sa te binecuvanteze.

    Comentariu de Monica | Martie 18, 2008

  6. Stii istoria cu cele doua pietricele albaste? Sa o zic pe scurt?
    Erau doua pietricele albaste care stateau intr-un parau de munte si desi erau ca oricare alta pietricica albastra, se considerau mai deosebite si doreau sa ” mearga in lume”. Sunt „pescuite” si asezate intr-o cutiuta, apoi mutate in alta, pana cand intr-un tarziu au fost lipite pe un zid, fixate cu lovituri de ciocan, langa alte pietricele colorate. Sunt mereu nemultumite, si se hotarasc sa fuga. Cer unui firicel da apa sa le ajute sa se elibereze si acesta nu se lasa mult rugat. Astfel, sapand, apa le ajuta sa se elibereze. Cad, si privesc zidul pe care fusesera. Era un minunat mozaic, cu mii de pierticele viu colorate si aurii care formau chipul Fecioarei Maria. Dar ceva lipsea! Chipul bland avea ceva neobisnuit: ii lipseau ochii. Ele, cele doua pietricele colorate, fusesera tocmai ochii.
    Sunt convinsa ca o stiai, dar mi-a facut placere sa o povestesc.
    Dumnezeu are un plan cu fiecare om, si fiecare gand, fapta, fiecare vorba are importanta ei.
    Iar tu, draga frate Sceptik, ai adunat multe ganduri bune si acestea au avut cu siguranta un ecou in sufletul celor care te-au cunoscut, care au trecut pe aici.
    Sunt convinsa ca multi s-au folosit de cele scrise de tine. Noi nu stim acum totul, pentru ca nu avem privirea aceea in ansamblu (cele doua pietricele au avut-o, dar cu ce pret?).

    Comentariu de Monica | Martie 18, 2008

  7. Imi pare rau ca ai fost dezamagit. Probabil nu este prima si nici ultima oara.
    Asa suntem noi urmasii lui Adam: cadem si ne pare rau (unora), si ne ridicam si iar cadem si iar ne ridicam cu speranta in mantuire. Desi aparent mirenii nu se implica in viata Bisericii tocmai aceasta lancezeala ii determina pe altii din randurile din spate sa mareasca pasul. Desi avem senzatia ca nu mai este speranta, luptatori se arata din cenusa in locuri in care nu mai speram sa fie luptatori.
    De deznadajduit nu ne este ingaduit. In aceste momente grele nu avem timp sa ramanem jos sa ne odihnim.
    Mihail, iti multumesc pentru gandurile si criticile tale. Imi doresc sa-ti continui activitatea cel putin la fel de bataioasa ca si pana acum, si sa nu dai niciun pas inapoi de dragul falsei dragoste crestine sugerate de societatea noastra.

    Doamne ajuta

    Comentariu de Aurel | Martie 18, 2008

  8. Pacat! Orice abandon este o infringere. In cazul asta, nu numai una personala, ci una a comunitatii noastre de credinta si de iubire. Daca un luptator ca tine lasa „arma” jos, e clar ca unii dintre ce care asteptau o motivatie pt a se implica o vor lasa balta inainte de a incepe.
    Nadajduiesc ca Dumnezeu iti va descoperi la un moment dat ce trebuie sa faci si ca e nevoie de implicarea ta pe mai departe. Eu sint alaturi de tine cu gindul, rugaciunea si sufletul. Doamne-ajuta!

    Comentariu de Claudiu | Martie 18, 2008

  9. Pot sa te intreb de ce vrei sa renunti la blog? Crede-ma, ca oricare ar fi motivul, consecventa ta de pana acum ii poate intoarce pe multi la credinta. Oare, daca nu obtinem rezultatele pe care ni le dorim, trebuie sa abandonam? Nu cred ca te asteptai nici tu la reveniri masive la valorile ortodoxiei, sau la indreptarea politicienilor sau a conducatorilor Bisericii. Stii, poate peste ceva vreme, nu stim, curand sau nu, cand sa fii si sa te recunosti crestin va deveni un act de curaj, va conta foarte mult sa ne stim intre noi, sa ne sustinem. Si, chiar si acum, cand multi considera lucrurile acestea „prafuite”, „invechite”, etc, articolele tale le-ar da de gandit. Cel putin, mie una mi-au folosit foarte mult. De exemplu, explicatia aceea a parabolelor cu femeile a mai miscat ceva in sufletul meu. Gandeste-te ca, in atmosfera aceasta de manipulare, de „vrajire” continua a oamenilor, cand homosexualii sunt „normali”, sexul „liber”, avortul „o optiune”, credinta permisa in orice, dar nu in Adevar, stapan-banul s.a.m.d., avem nevoie sa intalnim persoane cu capul pe umeri. Ti-am mai scris eu mai demult, ca atunci cand intru pe blog-ul tau, nu ma mai simt singura nebuna in lumea asta. Cred ca suntem DATORI sa ne pastram influenta buna pe care o avem asupra celor din jur. De discutiile avute, de sfaturile noastre, pot depinde alegerile celor pe care ii cunoastem, sau in cazul tau, ale celor care macar mai aruncau un ochi pe ce scrii pe blog, poate depinde chiar sufletul unora. Renuntarea poate parea o capitulare. Continua, Mihail. Doamne ajuta!

    Comentariu de Lili | Martie 18, 2008

  10. Multumesc tuturor pentru aprecierile voastre, multumesc Monica pentru povestioara cu talc – iaca n-o stiam – si va sigur ca motive sunt obiective.

    N-am renuntat la lupta, n-am pus arma jos ci parasesc acest domeniu virtual pentru a ma implica mai mult in viata reala. Suna ciudat…🙂

    Voi fi alaturi de voi in gand si rugaciune, si nadajduiesc, Claudiu ca a noastra comunitate cum o numesti se va intari mai mult prin urmarile acestei decizii.

    Fratilor, exista Un Domn, O Credinta, UN Botez. Si daca Dumnezeu este inceputul, tot El este si sfarsitul. Daca toate s-au facut din mana Lui, toate la El se vor intoarce. Sa-i dam inapoi sufletele macar la fel de curate ca si atunci cand le-am primit.

    Am vazut ca sunt destule bloguri care spun lucrurilor pe nume, cu mult mai bine decat o pot face eu. Vizitat-i pe ei.

    Comentariu de sceptik | Martie 18, 2008

  11. Lili, nu, nu ma poti intreba de ce renunt la blog :)). N-as spune ca „renunt” in adevaratul sens al cuvantului ci ca schimb tactica. O tactia diferita, determinata in mare parte, daca nu chiar in totalitate de timpul pe care il solicita acest blog, pentru a continua cel putin la nivel la care am scris pana acum.

    ATENTIE! Nu vreau sa renunt la colaborarea cu cele 2 reviste si sper sa contribui cu ceva articole si pe-acolo. Asadar ma gasiti in paginile revistelor Credinta Ortodoxa si Gand si Slova Ortodoxe. Sper…

    Voi fi mereu alaturi de voi, si cine stie, cand s-o’ngrosa gluma, daca voi simti nevoie sa subliniez anumite lucruri, s-ar putea sa gasiti un nou post I’M BACK, dar nu va faceti iluzii. Pana una alta, numaratoarea inversa a inceput. Si va continua…

    Toate cele bune tuturor, spor in toate!

    Comentariu de sceptik | Martie 18, 2008

  12. Mihail, ma bucur ca ai lasat macar o mica portita de intoarcere. Noua cititorilor ni se pare ca te ‘pierdem’, noi tindem sa ne infratim asa cum spun si ceilalti in jurul unui cheag – tu. Simtim nevoia sa vorbim cu cei ce simt ‘nebunia’ noastra intru Hristos. Simtim nevoia de comunitate intru adevar.
    Sa speram ca rostul blogului tau nu se va stinge curand si nici frumusetile Ortodoxiei noastre strabune pe care le-ai atins in mesajele tale nu vor fi uitate de noi toti.

    Ma rog sa te aiba Domnul in paza Sa.
    Doamne ajuta.

    Comentariu de Aurel | Martie 18, 2008

  13. Aurel, despartirile nu sunt usoare niciodata si nici aceasta nu face exceptie de la regula. Dar daca voi va rugati pentru mine si eu pentru voi, macar aceasta „legatura” daca s-a infaptuit tot e ceva. Ma car pentru mine, poate m-oi mantui..

    Toate cele bune, tuturor

    Comentariu de sceptik | Martie 18, 2008

  14. Sa ne vedem cu bine!
    Doamne, ajuta!
    Victor Roncea

    Comentariu de Victor Roncea | Martie 18, 2008

  15. Eu inca imi revin in urma anuntului din noiembrie, si acum sunt bulversat cu noul anunt? Nu mai stiu ce sa cred, viata mea numai are niciun sens.

    Comentariu de dadatroll | Martie 18, 2008

  16. Avea Radu Gyr cateva versuri care mi-au placut tare mult. Gandeste-te la ele, inainte de a renunta:

    Infrant nu esti atunci cand sangeri
    Cand ochii plini de lacrimi ti-s
    Adevaratele infrangeri
    Sunt renuntarile la vis!

    Comentariu de Mirela | Martie 18, 2008

  17. 🙂 Mirela, uite versurile in dreapta :)).

    N-am renuntat la vis, n-am depus armele, n-am, n-am n-am. N-am timp, ce sa fac, ultimele post-uri au fost copy-paste insotite de comentarii (ale mele) de slaba factura.

    Ma retrag din domeniul virtual pentru a ma implica, asa cum am spus, mai mult in viata reala… Nu-i o capitulare, e o schimbare de strategie. Cum am mai spus, acest blog nu este unic, mai sunt si aletele in genul acesta, si mult mai bune..

    Multumesc de incurajare, oricum.

    Retragerea era planuita inca din noiembrie, insa acum, iata, nu ma mai razgandesc🙂.

    Comentariu de sceptik | Martie 18, 2008

  18. Da.
    Uneori e nevoie să pui „Piatra de hotar” la locul ei. Sunt convins că te vei întoarce la ea, cu pace, iară şi iară…
    Dumnezeu să te binecuvinteze!
    Un cititor.

    Comentariu de piatra_de_hotar | Martie 19, 2008

  19. E prima oara cand intru pe blogul asta, dar se pare ca e saptamana in care tot aflu ca se retrage lumea. Ce nu inteleg (probabil ca n-am citit tot) e de ce nu poti posta mai rar aici in timp ce te implici mai mult in viata sociala? Acum ceva timp fostul meu prieten s-a lasat de droguri pentru ca l-am luat cu mine la biserica. Eu nu mi-am permis sa-l pierd, tu iti permiti sa-i pierzi pe cei care s-ar putea intoarce citind aici si necunoscandu-te personal? Mai ramane sa aflu ca se retrag de pe net Claudiu Tarziu, Ioan Enache et. comp.(niste oameni pe care eu i-am descoperit pe net, si pe care probabil n-o sa ajung sa-i cunosc personal) Sa dea Dumnezeu SA NU!

    Comentariu de Diana Paris | Martie 19, 2008

  20. recunosc, vestea m-a intristat… iti MULTMESC, pentru tot, si, nadajduiesc sa revii curand, caci avem nevoie de ochi, de indrumare… intotdeauna a existat un invatator si un invatacel, tu, esti unul din invatatori si noi, invataceii, avem nevoie de invataturile tale, pentru ca ele au marele dar, si e numai meritul tau, de a fii intelese de tot mireanul, si asta e lucru mare, e minunat…
    ” Nimic nu poate inlocui lipsa iubirii, dai iubirea inlocuieste toate neajunsurile. Caci firul iubirii ridica fiii spre cerescul Tata, si pogoara pe Tatal, Fiul si Duhul in fii, iar pe fii, Dumnezeul iubirii ii leaga intreaolalta ca sa fie una,ceea ce cand se implineste, minuneaza lumea, si o sileste sa cunoasca pe Dumnezeu din fii, caci fiii uniti in iubire traiesc in El si arata in lume capatul pamantesc al imparatiei ceresti. Aceasta e pe scurt voia Tatalui si rugaciunea Fiului, sa prinda si societatea omeneasca in aceeasi iubire Treimica.” ( din invataturile parintelui Arsenie Boca )… chiar daca acum, nu te razgandesti, cu siguranta vei revenii,sunt convinsa … Doamne Ajuta!
    Iti sunt alaturi, cu zambetul, cu rugaciunea, si… stiu ca revii, Dumnezeu va face lumina, iar cei care te-au dezamagit, sunt doar biete umbre… lumina esti tu! MULTUMESC!
    respecte si recunostinta,
    SIBILLA

    Comentariu de sfinx667 | Martie 19, 2008

  21. Iubitul meu frate in Hristos,
    Mihaile:
    Start -> Turn off computer -> Turn off?
    Sau vechiul: Start -> Shutt down -> OK?!
    M-ai intristat si m-ai indurerat totodata cand am citit despre retragerea ta de acum (despre decizia anterioara de a te retrage nu stiam)…
    Pai daca tu, frate, te retragi, ce sa mai asteptam de la atatea si atatea valuri de “legume” din punct de vedere spiritual (si nu numai…)?! Ce facem cu tinerii ptr. care PC-ul e singura cale de a-si castiga existenta, de a se distra si de a se exprima? Ai patruns cu Cuvantul lui Dumnezeu in insasi inima vietii lor, calculatorul, si acum ii lasi balta?
    Ce inseamna sa te retragi din spatiul virtual in lumea reala, cand ptr. tanara generatie, spatiul virtual e mai real decat insasi lumea reala?! Aici ei simt cu adevarat ca sunt vii, ca reprezinta ceva atat ptr. ei insisi, cat si ptr. altii… In lumea reala ei doar supravietuiesc, insa pe pc, ei traiesc!
    Sf.Parinti nu s-au sfiit sa foloseasca stiinta elineasca a argumentatiei logice, chiar daca era pagana, noi de ce sa nu folosim o unealta atat de eficienta cum e computerul, cata vreme patrundem instantaneu in vietile atator oameni? Constructorii de biserici folosesc tot stiinta greceasca in mestesugul lor, dar noi, sa nu folosim pc-ul si internetul in construirea si consolidarea Bisericii vii a lui Hristos?
    Ce inseamna real si ce inseamna virtual? Sf.Parinti Invatatori si Scriitori ai Bisericii se retrageau in real (interiorizare ptr. o relatie vie cu Dumnezeu) apoi reveneau in virtual (existenta de zi cu zi ptr. a sluji aproapelui)! Sper ca retragerea ta sa fie una asemanatoare lor…
    Cenzura, apostazia, neduhovnicia, compromisul, ecumenismul, secularizarea, lipsa de reactie, fatarnicia, minciuna, dispretul tradarea, hotia! M-am inflacarat cand am citit despre niste oameni care au verticalitatea de a lupta deschis cu asa ceva, cu armele Cuvantului! Dar daca nu sunt 100% de acord cu demersul tau, este pentru un singur motiv: faptul ca se prezinta o tabara ca fiind curata, iar alta, murdara! Cand, de fapt, diavolul se strecoara cu usurinta peste tot, profitand de putinatatea de spirit a fiecaruia, indiferent de apartenenta!
    Aceasta este Marea Insarcinare a crestinilor din toate timpurile: sa-i readuca pe cat mai multi frati de-ai lor din virtual, in real (din lume, in Imparatia Cerurilor). Dar ca sa faca acest lucru, trebuie sa traiasca impreuna cu ei in virtual cu trupul (dar nu si cu poftele trupesti) si totodata sa traiasca in real cu sufletul (in Dumnezeu, inca de aici, de pe pamant)…
    Daca te retragi facand ascultare fata de duhovnic, Dumnezeu sa te binecuvanteze!
    Dar probabil ca cei carora “le-ai stat in gat” deja isi freaca mainile, bucurosi!
    Frate Mihaile, ramai in continuare “Sceptik”!
    Tu ai curaj si demnitate, trasaturi specifice crestinului, dar atat de rare in ziua de azi!
    Dumnezeu sa-Ti dea tarie si intelepciune!
    Ma rog pentru ca Dumnezeu sa te lumineze nu dupa cum voiesc eu, nu dupa cum voiesc cei care si-au exprimat si ei aici durerea, nici macar dupa cum voiesti tu, ci dupa cum va fi voia Sa!
    Doamne, faca-se voia Ta cu robul Tau Mihail!
    P.S.
    Iti trimit ca incurajare o poezie, aceasta-mi este modalitatea specifica de a lupta:

    Vecernie

    Prietene, mi-e dor, ca mai demult,
    De o vecernie-n răcoarea blând-a serii
    Din sfânta mânăstire dulce-a verii,
    Când îngerii-mi cântau ca să-i ascult…

    Şi mă topeam în lacrima tăcerii
    Ce picura din stelele din naos
    Ca o eternă-ntoarcere-n repaos,
    Auzului sfinţind spaima plăcerii…

    Precum lumina ce-a ţâşnit din haos
    În ziua-ntâi, născută prin Cuvânt,
    M-a îmbăiat Sângele Tău cel Sfânt
    În armonia Harului, adaos…

    Mă dăruiau cerescului Tău cânt,
    În zbor tăcut, sfielnici, serafimii…
    Cu ochi atotputernici, heruvimii
    Incinerau firescul meu pământ…

    Ameţitor vuit-a adâncimii
    De-nţelepciune, taină şi putere,
    Întreaga Universului cădere
    Ascunsă-n Sfânta Tain-a Păresimii…

    Te-ai coborât, făcându-Te ,,cădere“,
    Vibraţie de dor de Infinit,
    Nemărginindu-mă, Fior Nemărginit,
    Cu Dragoste, cu Jertfă şi Vedere…

    De-atunci Îţi cânt, Iisuse Preaiubit…
    De câte ori mă doare fericirea,
    De câte ori mă-ntunec-amăgirea,
    Simt Crucea Ta un dar deosebit…

    N-am mai gustat de-atunci nenorocirea:
    De frica lumii, să Te las stingher;
    Te luminez cu partea mea de Cer
    Pentru-a se împlini proorocirea:

    ,,Turna-voi peste toţi din Duhul Meu,
    Acum şi-aici sunt zilele din urmă,
    Voi fi Păstor şi ei Îmi vor fi turmă
    Şi Mă vor preamări ca Dumnezeu…

    Şi nimeni nu va spune celuilalt:
    ,,- Învaţă-mă, căci nu ştiu ce înseamnă!“,
    Pe fiecare, Duhul îl îndeamnă
    Să se închine Celui Preaînalt!“

    ………………………….

    Mi-am revărsat al inimii tumult
    Ca un copil, în miezul dulce-al verii:
    De o vecernie-n răcoarea blând-a serii,
    Prietene, mi-e dor, ca mai demult…

    marţi, 3 iulie 2007

    Comentariu de Eugen Serea | Martie 19, 2008

  22. Frate Eugen, incep cu finalul: unul dintre marii nostri duhovnici a spus la un moment dat ca acela care scrie poezii „este copilul lui Dumnezeu”. Multumesc pentru aceste frumoase versuri, si cine stie, poate pe viitor, o s-apara o rubrica Poezii Eugen Serea🙂.

    Ma retrag din motive binecuvantate, cu ca o capitulare ci ca o „repozitionare”. N-am pus spada jos, dupa cum am mai spus, voi continua pe cat posibil colaborarea cu Gand si Slova Ortodoxe si Credinta Ortodoxa. Asa ca voi contribui de-acolo cu eventualele sfaturi, daca au aceasta calitate…

    Tinerii sa citeasca. Carti nu bloguri. Sfintii Parinti, ca de-acolo vine intelepciunea nu de la Bacauanu Mihail :)… De altfel, sunt destule bloguri foarte folositoare pentru cei ce „traiesc” in spatiul virtual, al meu era a zecea roata la caruta…

    Si eu m-am folosit, ma folosesc si voi folosi orice mijloc tehnic daca prin aceasta pot fi util. Am zis-o in alt post, internetul este un mijloc de comunicare. Ieftin si rapid. Sunt si multe mizerii si multa desertaciune, mai ales desertaciune, insa depinde de tine ce alegi sa vezi si sa citesti.

    Frate Eugen, n-am obligat pe nimeni sa adere, desi ne-am dorit ca strigatul nostru sa nu fie izolat, chiar daca in pustiu. N-am partizat cu nici o tabara. N-am idealizat pe nimeni, numai ca in acest moment, IPS Bartolomeu este cam cel mai curajos. Sunt curios dupa ce n-o mai fi Sfintia Sa ce se va intampla, vor tremura toti in fata unui patriarh suferind de cultul personalitatii (nu conteaza cine va fi acela, vorbesc principial)?

    Degeaba-si freaca mainile, nu ma retrag ca nu le convine lor si nici nu ma retrag in sensul de capitulare, ma retrag pentru a ma „regrupa”. De multe ori este bine sa analizezi „lupta” si daca o retragere in sensul de regrupare ar fi mai indicata decat un atac orbeste, atunci e mai bine sa te „retragi”.

    Incer sa fiu cat mai demn si „curajos” dar sunt si impatimit, asa incat desi, va sunt recunoscator tuturor pentru aprecieri, trebuie sa fim constienti ca izbavirea vine de sus, nu de la om. N-am facut nimic eroic, nici nemaintalnit, dar nu trebuie sa uitam faptul ca, apropos de aceasta campanie, nu am fost singur. Fara sprijinul bloggerilor celor ce s-au implicat efectiv si fara sprijinul celor ce ne-au sustinut moral, totul ar fi fost in zadar…

    Peste toate as vrea sa remarc discernamantul fratiei tale cu „Ma rog pentru ca Dumnezeu sa te lumineze nu dupa cum voiesc eu, nu dupa cum voiesc cei care si-au exprimat si ei aici durerea, nici macar dupa cum voiesti tu, ci dupa cum va fi voia Sa!”. Cu adevarat acesta este cel mai smerit mod de a pune problema, si cel mai eficace. Si eu doresc sa vad deslusit calea pe care TREBUIE nu pe care VREAU sa merg. Oare ne putem dori ceva ce nu ne este de folos? Nu, trebuie sa dorim ce trebuie, cu tot ce decurge din aceasta.

    Iar acum, trebuie sa fiu realist si sa acceptam situatia asa cum este ea. Dar asa cum am spus, ramanem alaturi unul de altul in rugaciune, si aceasta este cea mai puternica legatura. Iar altfel, vizitati siturile publicatiilor lunare sus-amintite, ma veti gasi acolo. Sper…

    Multumesc, inca o data tuturor pentru incurajari si sprijinul moral oferit. Sa stiti ca face mutl. Tot ce am facut am facut pentru voi, cei „nestiuti” cum ii numea Costin, si poate de aceea a prins, ca a fost facut de „un anonim” pentru „anonimi”…

    Comentariu de sceptik | Martie 19, 2008

  23. o sa revii..o sa vezi..vor fi din ce in ce mai multe nedreptati,erezia ia amploare…oamenii ca tine nu pot sta deoparte,iar aici cred ca poti fii mai activ,decat la o colaborare cu..Dumnezeu sa te ajute!

    Comentariu de IronLung | Martie 21, 2008

  24. Abia acum câteva săptămâni am descoperit acest blog, pentru că acum am avut posibilitatea de a avea un calculator.A fost şi este(cât mai este)pentru mine ca o gură de aer curat pe vârful unui munte, aproape de Dumnezeu…Am găsit aici lucruri care m-au emoţionat,m-au bucurat,m-au învăţat,m-au lămurit,m-au încurajat…Sper să pot salva multe din ele .Mulţumim pentru efortul depus şi pentru dragostea creştinească..(le-am citit şi copiilor mei câteva materiale şi acum mă pun să le recitesc mereu)DOAMNE AJUTĂ!

    Comentariu de dăscălescu magdalena | Martie 21, 2008

  25. Multumesc Magdalena, m-am straduit ca in acest mic „spatiu” sa aduc o contributie ORIGINALA chiar daca… modesta…

    Pot spune ca in mare parte am reusit sa subliniez unele aspecte pe care presa vanduta diverselor interese n-p o face si nici n-au s-o faca. Ma refer la articolele traduse de pe informationliberation.com sau celelalte bloguri cu informatii „din interior”.

    Baza ramane totusi Invatatura Sfintilor Parinti, pe care, va sfatuiesc sa nu o neglijati, in ciuda putinului timp de care dispunem cu totii sau a atractiei internetului care pare ca ofera multe informatii. Cineva spunea ca informatia de pe internet e ca un ocean mare. E intinsa, dar nu merge in profunzime, iar pe deasupra contine multe „deseuri”.

    Este nevoie totusi de bloguri de atitudine. In societatea noastra nimeni nu mai ia atitudine fata de nimic. Nu ma refer la revolutii ci la incapatanarea cu care ar trebui sa ne agatam de anumite valori. Pacat…

    Comentariu de sceptik | Martie 22, 2008

  26. Mult adevar in tot ce ai scris,si e pacat ca nu mai ai timp sa scrii.Si eu ca si ceilalti sper sa revii,sa-ti faci timp,sa scrii.Te apreciez enorm ca spui lucrurilor pe nume,pentru ca eu la fel ca tine sunt.Dumnezeu sa te aibe in paza si Ingerii Lui sa vegeze calea ta,oriunde ai fi,EL sa te fereasca de orice rau.

    Comentariu de valentina | Aprilie 14, 2008


Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat asta: