un blogger SCEPTIK

un blog sceptic

PLANUL PATRIARHULUI DANIEL

Invocata in mai multe momente recente atat de unii “facatori de opinie ” cat si in rumorile bisericesti propagate in maniera iezuita, ”curatenia in Biserica” era un punct principal din programul lui Daniel Ciobotea, ajuns dupa o asteptare de 17 ani in scaunul patriarhal de la Bucuresti. Dar ca sa se faca o ”curatenie” (cuvant folosit frecvent de un omolog al acestui personaj) era nevoie de argumente si nu de capricii.

Argumentele trebuiau sa fie in numar de doua: ”batranetea episcopilor neputinciosi” si ”colaborationismul” lor in raport cu regimul politic anterior. “Batranetea” (o veche marota a fostului mitropolit de la Iasi intrebuintata si pentru izgonirea par. Justin Parvu din staretia de la Poiana Teiului), era o tema mai veche alimentata de noul stapan de la Bucuresti si despre aceasta urmau sa scrie – si au scris – slugile de moda noua ale “patriarhului bogatilor” (intre care o figura proeminenta face un Florian Bichir, obsedat de aceasta problema pana la a insira minciuni dezgustatoare) sustinand aceasta idee inegalabila prin stupiditate. Colaborationismul cadea in sarcina ”Noi Inchizitii” de la CNSAS, unde au fost chemati, rand pe rand, multi dintre cei ce trebuie eliminati spre a se face loc celor ce urmeaza sa vina.Lista de convocati la audieri o confirma cu varf si indesat.

Dar, in ansamblu, cine sunt indezirabilii? Bartolomeu al Clujului, Pimen al Bucovinei, Calinic al Argesului, Gherasim al Valcei, Andrei de Alba Iulia, Justinian Chira de la Satu-Mare, Teodosie de la Tomis, Ioachim de la Husi, Eftimie de Roman, Epifanie de la Buzau, uniti prin patru caracteristici comune: calugari cu experienta in staretie (ceea ce actualul stapan de la Bucuresti nu este, fiind in esenta un ”pantalonard”), mari personalitati, anti-ecumenisti (deci “traditionalisti“) si, cu o singura exceptie, capi peste eparhii bogate. Caci ”bogatia” este si aceasta o tema importanta in Biserica din perspectiva “patriarhului bogatilor“ care, fara prea multe ore de pretrecut in manastire, astazi se prezinta drept “ucenic al par. Cleopa”.

Planuita pentru toamna anului trecut, “punerea in retragere“ a indezirabililor trebuia realizata cu concursul direct al mitropolitului Nicolae Corneanu de la Banat (artizanul ascensiunii lui Daniel Ciobotea); acesta urma sa fie convins ca, in cadrul primului sinod, sa-si anunte retragerea sub pretextul ca ”ar fi batran” si ca, asa cum s-a dovedit, a ”colaborat masiv”. Fiind un exemplu si creind un precedent, stapanul din Dealul Mitropoliei – care, asemeni altor “jucatori” de azi, din aceeasi faina, joaca biliard – obtinea argumentul capital pentru a face presiuni asupra “rebelilor“ (ajutat si de o presa tocmita si isterica) dar, in acelasi timp, scapa si de tutela batranului mentor de la Timisoara (care s-a facut cunoscut prin retrocedarile desmatate de biserici catre uniti). Din motive inca neclare, episodul acesta a fost amanat, fiind totusi gandit pentru primavara acestui an dar numai dupa alegerile de ierarhi ce se vor produce la inceputul lui martie. Dar ce scop au acestea? In aparenta – completarea unor locuri de eparhioti care ar fi necesare dar in realitate primul obiectiv este schimbarea proportiilor in Sinod unde inca ”indezirabilii” au un cuvant greu de spus. Prin aparitia unui grup de inca sase sau sapte episcopi si mitropoliti noi, alesi dintre “pantalonarzii clientelari”, drumul catre unanimitatea fortata in Biserica va fi netezit.

Caci aceasta este miza esentiala a viitoarei intruniri ”la varf” si nicidecum alegerea de Mitropolit al Moldovei, care e doar un detaliu. Daca actualul sezator pe tronul lui Nicodim Munteanu ar fi mai varstnic, atunci, da, tema posibilei succesiuni s-ar pune in discutie. Dar acesta e inca in putere (cat l-o mai tine Dumnezeu) si actioneaza indiferent daca proiectul ”patriarhului tanar” ( din 1990 , o varianta a ”variantei Justinian Marina, de acum 60 de ani, organizata de ocupantul de atunci) a cazut acum 18 ani in conditii inca ne-elucidate. Succesiunea la ”tronul Moldovei“ are totusi o importanta oarecare si va arata daca stapanul recent are caracter sau nu, fiind de notorietate ca voturile ce i-au asigurat castigul in septembrie 2007 au fost date de sustinatorii lui Ioan al Covasnei (ulterior chemat la CNSAS, ca atragere a atentiei) in schimbul promisiunii ca va fi mitropolit la Iasi; daca Ioan va fi castigatorul, atunci “patriarhul bogatilor” s-a tinut de cuvant (el si cei ce l-au asezat in scaun); daca nu, si castigator va fi Casian Craciun, al doilea “frate siamez”, (asa cum se da ca solutie aproape sigura) ar rezulta ca episcopul Ioan a fost pacalit (argumentul continuitatii in ungurime, misiune grea , fiind usor de invocat). Totusi, fiecare din aceste variante va produce efecte. Daca Ioan Selejan pleaca la Iasi, locul lui va fi luat de Petroniu Florea (vicar la Oradea, aspirant mai an la scaunul ocupat acum de Sofronie Drincec, autor al unor scoateri de stareti din staretie pe motive diverse, dar, de fapt, pentru “traditionalism” ), care astfel va intelege ca “batalionul disciplinar” din secuime se datoreaza atitudinii neprietenesti fata de noul stapan ”ecumenist” (care, intre altele, l-a batjocorit si pe venerabilul episcop Ioan Mihaltan, scos la pensie prin ademenire). Dar daca la Iasi va pleca, ceea ce e probabil, Casian Craciun, razboiul pentru ”Dunarea de Jos” (eparhie cu ”cota” economica mare) va fi necrutator iar ipoteza ca, pentru a fi inlaturat din Palatul de la Bucuresti, episcopului Vincentiu Grifoni i se va propune acest scaun pare nerealista.

Interesante ar mai fi si celelalte posibile ocupari de scaune vacante sau ”vacantate” prin permutari dar cel mai important aspect va fi compozitia ”noii generatii” de episcopi care abia asteapta sa se aseze in scaune. Cine sunt acestia si unde se vor duce? Aceasta este intrebarea principala ce framanta astazi pe destui din cei ce sunt atenti la viitorul Bisericii ortodoxe. Desi putin studiata, tema pasioneaza si va fi tratata in detaliu cat de curand. Ceea ce este sigur este ca toti vor fi ”pantalonarzi” fiindca aceasta este politica de cadre oficializata de “marele pantalonard“.

preluat de la neamulromanesc, autor, Artur Silvestri.

Martie 1, 2008 - Posted by | ATITUDINI, ORTODOXIE, STIRI | , , , ,

3 comentarii

  1. Teodosie de la Tomis – indezirabil?! Ioachim de la Husi, si Epifanie de la Buzau – antiecumenisti? De cand? Aici cred ca gresesti, frate. Sunt si ei tot din aceeasi tabara, din pacate.

    Comentariu de Andi | Martie 1, 2008

  2. N-am afirmat eu asta, articolul apartine lui Artur Silvestri. Am indoieli in privinta lui Teodosie adica o fi indezirabil din alte motive decat „traditionalismul” insa in privinta lui Epifanie si Ioachim stiu cateva chestii care i-ar face indezirabili, lucruri pe care crestinii obisnuiti nu le stiu, lucruri bune, evident… Acuma… ideea e ca PF Daniel ca duce o campanie de „curatire”.

    Comentariu de sceptik | Martie 1, 2008

  3. Arh.Teodosie al Tomisului este ,,indezirabil”, dupa criteriile enuntate de Artur Silvestri si pentru atitudinea rezervata fata de imbratisarile si ,,pupaturile” ecumenice la moda, si pentru insistenta pe care a manifestat-o in cererea de reinfiintare a Mitropoliei Tomisului, cu mentiunea ca nu el ci succesorul lui sa beneficieze de scaunul mitropoliei.

    Comentariu de Leonora Stefan | Martie 5, 2008


Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat asta: