OPERATIUNEA SALVATI PIONII

Iata-ne la cateva zile de la proclamarea independentei provinciei Kosovo. Dintotdeauna tarile mici au jucat rolul unor pioni de pe tabla de sah. Acesti pioni sunt mutati pana in coasta adversarului, in functie de strategia jucatorului. Si astazi, in contextul care este, asistam la un joc de sah intre Vest si Est. Vestul a mutat mai multi pioni. A mutat Tarile Baltice, a mutat Georgia, a mutat Romania si Bulgaria, a mutat Marea Neagra. Estului nu prea-i convine si incearca sa contracareze. Ameninta Polonia si Ucraina, indreapta mai multe piese spre Georgia dar le aseaza la loc pentru a muta spre Romania si Bulgaria. Vestul se comporta arogant si deschide batalia in Kosovo. Nu poate spune nimeni ca Vestul n-a analizat toate plusurile si minusurile inainte sa faca o asemenea mutare. Daca ai doar un creier de gaina si tot iti dai seama de consecinte. A fost o mutare deliberata. Ani de zile au studiat zona, sprijinind fatis armata terorista albaneza. Putem spune despre Vestici ca-s ipocriti? Da, si nu numai. Anunta raspicat formarea unei coalitii, identifica pericolul islamist dar pe la spate il sprijina. Invoca ajutorul lui Dumnezeu dar ei fac cele ale diavolului.

Pe de alta parte, Rusia care e trup si suflet, chipurile, pentru Serbia are multe avantaje din aceasta ecuatie. Pai in primul rand economic, castigul direct din eventualele investitii, apoi castigul domestic ca sa zic asa, o eventuala separare a Abhaziei si Osetiei de Georgia, si nu in ultimul rand, castigul strategic, concretizat printr-o eventuala deplasare de trupe in regiunea Kosovo. Si stim noi bine ca rusii de pe unde trec, nu mai pleaca. Nu trebuie sa fii analist politic sa vezi faptul ca un grup ocult care conduce lumea, sub masca democratiei si a tot soiul de drepturi, a provocat aceasta situatie, aprinzand fitilul unui butoi cu pulbere.

Asadar, culoarul Kosovo a fost acceptat tacit de ambii jucatori, nici unul n-are ce pierde. Miza e mare, asa de pionii sacrificati nu-i pasa nimanui. Au scris mai toate ziarele cum Vestul a sprijinit armata albaneza UCK si cum in Albania s-au antrenat teroristi islamici. Ce lovitura pentru inaintasii nostri, care acum cateva sute de ani isi dadeau viata pentru apararea credintei crestine in fata pericolului islamic, vazand in aceasta regiune o poarta a paganilor spre Europa! Acum Europa s-a lasat cucerita pasnic. Numarul de moschee deschise in Vest si numarul tot mai mare de adepti musulmani reprezinta o ofensa la adresa trecutului nostru. Si daca Vesticilor nu prea le pasa de credinta crestina si de romanii si sarbii care au luptat pentru crestinatate, ar trebui sa ne pese noua si sa ne comportam cu demnitate.

Ferdinand Lot, intr-o recenzie in Revue Historique, 1932 spunea: „Se acorda o prea mare insemnatate luptelor sterile din Franta si Anglia in secolele XIV-XV, Razboiul de 100 de ani. Ceea ce intereseaza istoria europeana este rezistenta opusa turcilor de greci, sarbi, munteni, moldoveni si, in sfarsit, rusi, din secolul al XIII-lea. Datorita jertfelor ‘balcanicilor’ si slavilor de est, civilizatia Occidentului a continuat in Europa Apuseana si germanii, italienii, francezii si altii nu-si dau bine seama de acest fapt”. Acest citat este graitor, insa gloata apuseana petrece in desfranari si dezamturi; nici nu stiu care li-s vecinii, iar noi, ne batem joc de istoria tarii si de trecutul nostru. Nepasarea si impietrirea inimilor noastre ne vor antrena intr-un razboi din care cu totii vom avea de suferit.

Potopul pe vremea lui Noe a venit pe timp ce oamenii mancau si beau. Il considerau pe Noe un nebun. Treceau pe langa vasul lui si radeau. Desfranarea si dezmaturile le-au intunecat mintea. Nu le mai pasa de suflet, de Morala. La fel si in Sodoma si Gomora. Si tot la fel va fi sfarsitul lumii. Aceasta nesimtire, aceasta nepasare fata de noi insine ne va costa scump. Da, pentru ca toate vin pentru pacatele noastre. Mai sunt si incercari cum e Kosovo acum pentru noi, sa vedem daca suntem in stare sa ne comportam cum trebuie. Din pacate presa acorda importanta minima acestui eveniment, iar politrucienii nostri joaca dupa interes.

Dumnezeu a chemat din neantul istoriei fiecar neam, iar in Ceruri va exista si o judecata colectiva, a neamului separat de cea individuala. Ar trebui ca necazurile sa fie un dus rece pentru noi, dar oare chiar si este?

Am mai zis-o si-o mai zic, pentru cei mici care au urechi de auzit, ca cei mari au prea multa grasime pe creier: daca pierzi un lucru oarecare, il vei gasi, sau il vei inlocui. Daca pierzi o suma de bani sa zicem, iarasi vei face altii, insa daca-ti pierzi demnitatea si onoarea nu le vei mai recupera in veac!

Sa ne comportam fratilor cu demnitate, asa cum se cuvine unor crestini. Sa ne rugam pentru fratii sarbi – pentru ca la fel de bine, in locul lor am fi putut fi noi! – si sa ne schimbam viata, pentru ca Dumnezeu sa nu fie nevoit, pentru faptele noastre sa ne trimita semne dintr-acestea cumplite, pentru a vedea spurcaciunea in care petrecem. Iar Europei, Sfantul Nicolae Velimirovici i-a scris de mult prohodul: departarea ei de Hristos o va duce sub robie pagana!