CANTEC STRAMOSESC

Pe drumul de codru suvoaele gem
Si bombane-n scorburi franturi de blestem,
Pe drumul de munte se sparge furtuna
Si fulgera semne ca nu mi-e de-a buna,
Pe drumul spre zarea lui Mos-Nicaieri
Trec gloate surpate din slava de ieri.

Cu vuiet gigantic un veac se rastoarna;
Si Maica-si zoreste odraslele-n poarta;
Calare-n furtuna, se-ncrunta-napoi
Si zdrantuie cerul cu parul valvoi
Ca fiara flamanda pamantul ni-l calca
Cu falca-n tarana si-n ceruri c-o falca.

Hai, murgule, ia-ma pe greabanul tau,
Astarne-te zarii si vantului rau.
Cum nu mi-e de stare si nu mi-e de duca,
Ia-mi inima franta si fa-te naluca.
As vrea tot ce-i munte si boaba de mei
Sa-ncapa de-a-ntregul in tainita ei,
Iar daca nu-ncape, cu genele moima
Iau holda-ntr-o paine si tara-ntr-o doina.
Hai, murgule, du-ma pe grabanul tau,
Asterne-te zarii si vantului rau!

ianuarie 18, 2008 - Posted by sceptik | POEZII NICHIFOR CRAINIC | cantec stramosesc, nichifor crainic

Sorry, the comment form is closed at this time.

« Anterioară | Următoare »

DESPRE

Nume: Mihail B. – Bacau

Websites: eresulcatolic| despremantuire| despremasonerie| despreharrypotter | campania „PASTRATI CURATA BISERICA”

Info: De ce sceptic? Raspunsul il gasiti aici: I Ioan 4,1

Motto: „Cel ce este unit cu adevarul stie bine ca merge pe calea cea dreapta, desi multi il dispretuiesc ca fiind fara minte; […] el insa s-a cunoscut pe sine cu adevarat, nu (cum spun aceia) ca unul iesit din minte, ci ca unul eliberat din framantarea nestatornica si schimbatoare a diversitatii gresite in tot chipul prin Adevarul simplu si neschimbabil”. Sfantul Dionisie Areopagitul, Despre Numele Divine VII,4.

„Cel ce cearta pe batjocoritor isi atrage dispretul, si cel ce dojeneste pe cel fara de lege isi atrage ocara. Nu certa pe cel batjocoritor ca sa nu te urasca; dojeneste pe cel intelept, si el te va iubi. Da sfat celui inţelept, si el se va face si mai intelept; invata pe cel drept, si el isi va spori stiinţa lui. Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu si priceperea este stiinta Celui Sfant. Caci prin Domnul se vor inmulti zilele tale si se vor adsuga tie ani de viata.” Pilde, cap IX

CATEGORII
- ALANDALA (19)
- ATITUDINI (200)
- BLOGROLL (2)
- DIN TEMNITE (17)
- DUSI CU PLUTA (57)
- ECUMENISM (66)
- ENGLISH SECTION (5)
- HAZ DE NECAZ (28)
- INTERVIURI (8)
- ISTORIE (31)
- IT (13)
- MASONERIE (71)
- NEW-AGE (81)
- OCULTISM (44)
- ORTODOXIE (191)
- POEZII ANONIME DIN TEMNITE (19)
- POEZII IOAN ALEXANDRU (23)
- POEZII NICHIFOR CRAINIC (26)
- POEZII PETRU BACIU (5)
- POEZII RADU GYR (48)
- POEZII VASILE MILITARU (6)
- POEZII VASILE POSTEUCA (8)
- POEZII ZORICA LATCU TEODOSIA (14)
- POLITICA (89)
- SANATATE (39)
- STIRI (195)
- Uncategorized (9)
ULTIMELE ARTICOLE

CONTOR
- 442.318 vizite
SA LUAM AMINTE!

PILDE 3, 19-34: Prin intelepciune, Domnul a intemeiat pamantul, iar prin intelegere a intarit cerurile. Prin stiinta Sa a deschis adancurile si norii picura roua. Fiul meu, sa nu se departeze acestea dinaintea ochilor tai; pastreaza intelepciunea si buna chibzuiala, deoarece ele sunt viata sufletului tau si podoaba pentru gatul tau. Atunci tu vei merge fara teama pe calea ta si piciorul tau nu se va poticni. De te culci, nu-ti va fi teama, iar de adormi, somnul tau va fi dulce. Sa nu te temi de frica fara veste si nici de vreo navala a celor pacatosi, ca Domnul este nadejdea ta si va feri piciorul tau de cursa. Nu zabovi a face bine celui ce are nevoie, cand ai putinta sa-l ajuti. Nu spune aproapelui tau: “Du-te si vino, maine iti voi da!”, cand poti sa-i dai acum. Nu pune la cale raul impotriva aproapelui tau, cand el locuieste fara grija langa tine. Nu te certa cu nimeni fara pricina, de vreme ce nu ti-a facut nici un rau. Nu ravni sa fii ca omul silnic si nu alege niciuna din caile lui; pentru ca omul cu gand rau este urat de Domnul, iar de cei drepti El este mai aproape. Domnul blesteama casa celui faradelege si binecuvanteaza adaposturile celor drepti. De cei batjocoritori El rade, iar celor smeriti le da har. Cei intelepti vor mosteni marirea, iar cei nebuni vor avea parte de oacara.
CANTEC DE LUPTA

de Radu GYR
Nu dor nici luptele pierdute, nici ranile din piept nu dor, cum dor acele brate slute care sa lupte nu mai vor.
Cat timp in piept inima-ti canta ce-nseamna-n lupta-un brat rapus? Ce-ti pasa-n praf de-o spada franta cand te ridici c-un steag mai sus?
Infrant nu esti atunci cand sangeri, si nici cand ochii-n lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri sunt renuntarile la vis.
DE DUH

N. Iorga: Nu e nici nu mormant destul de bine inchis, ca sa nu patrunda intr-insul blestemul, si nici unul destul de adanc, pana la care sa nu se coboare recunostinta.
G. Baritiu: Nationalitatea si limba sunt mai scumpe decat toate, caci libertatea pierduta se poate recastiga, dar nationalitatea niciodata.
N. Iorga: O tara nu se poate cladi nici pe cel mai netagaduit avant al unui suflet genial, care urmareste cu mandrie soborul aripelor sale puternice, si inca mai putin pe maracinii impleticiti ai dibaciei politice, ci numai pe nemiscata piatra de temelie a caracterelor se s-au jertfit, pentru ca sa se creieze o patrie.
S. Mehedinti: Nu poti privi fara o reala melancolie, cum se cufunda in umbra uitarii depline toti cei ce n-au inteles ori n-au izbutit sa-si lege viata lor de ceva durabil. Ei sunt morti pentru sufletul unui popor chiar inainte de a muri fiziceste.
M. Kogalniceanu: Romania nu are alt ocrotitor decat pe Dumnezeu si sabia sa.
B. Delavrancea: Patria este pamantul plamadit cu sangele si intarit cu oasele inaintasilor nostri. Pentru ca sa fie o patrie, trebuie mai intai sa fie religia stramosilor, sfanta cuminecatura a sufletelor, calda adoratie a acelora, care au fost si nu mai sunt decat tarana si oase.
V. Voiculescu: Cea mai stralucita cununa purtata vreodata de o frunte, ramane tot cununa de spini.
N. Crainic: Cultul eroilor, cultul sfintilor, cultul stramosilor si al mortilor nostri familiari, sunt marturiile spirituale si pure si crestine in care traieste de aproape doua mii de ani neamul nostru.
IMNUL TARII

Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte
In care te-adancira barbarii de tirani
Acum ori nicioadata croieste-ti alta soarta
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani.

Acum ori niciodata sa aratam in lume
Ca-n aste maini mai curge un sange de roman
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian.

Inalta-ti a ta frunte si cata-n jur de tine,
Cum stau ca brazii-n munte, voinici sute de mii
Un glas ei mai asteapta si sar ca lupu-n stane,
Batrani, barbati, juni, tineri din munti si din campii !

Priviti, marete umbre : Mihai, Stefan, Corvine
Romana natiune, ai vostri stranepoti
Cu bratele-narmate, cu focul nostru-n vine,
Viata-n libertate, ori moarte striga toti.

Pe voi va nimicira a pizmei rautate,
Si oarba nemurire la Milcov si Carpati !
Dar noi patrunsi la suflet de sfanta libertate,
Juram ca vom da mana sa fim pururea frati !

O mama vaduvita, de la Mihai cel Mare,
Pretinde de la fiu-si azi mana de-ajutor !
Si blastamata cu lacrimi in ochi pe orisicare
In astfel de pericol s-ar face vanzator.

De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cand patria sau mama cu inima duioasa,
Va cere sa trecem prin sabie si foc !

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam ,
Acum se-ncearca cruzii in oarba lor trufie,
Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam.

Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata,
Uniti-va in cuget, unitiva-n simtiri !
Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata
Prin intriga si sila, viclene uneltiri !

Preoti cu crucea-n frunte, caci oastea e crestina
Deviza-i libertate si scopul ei prea sfant;
Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina
Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost'pamant.
RIDICA-TE GHEORGHE, RIDICA-TE IOANE

de Radu GYR
Nu pentru-o lopata de rumena paine, nu pentru patule, nu pentru pogoane, ci pentru vazduhul tau liber de maine, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Pentru sangele neamului tau curs prin santuri, pentru cantecul tau tintuit in piroane, pentru lacrima soarelui tau pus in lanturi, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Nu pentru mania scrasnita-n masele, ci ca sa aduni chiuind pe tapsane o claie de zari şi-o caciula de stele, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi si-n ea sa te-afunzi ca un cer in bulboane si zarzarii ei peste tine sa-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Si ca sa pui tot sarutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe usi, pe icoane, pe toate ce slobode-ti ies inainte, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
Ridica-te, Gheorghe, pe lanturi, pe funii! Ridica-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Si sus, spre lumina din urm'-a furtunii, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!

CALENDAR

ianuarie 2008

L M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

« dec. feb. »
ARHIVA
Caută:
BLOGROLL
ANTITEZE

de Radu GYR
N-ai dezmierda, de n-ai sti sa blestemi; Zambesc numai acei care suspina. De n-ai fi ras, n-ai fi stiut sa gemi De n-ai fi plans, n-ai duce-n ochi lumina.
Si daca singur rana nu-ti legai, Cu mana ta n-ai unge rani straine N-ai jindui dupa un colt de rai, De n-ai purta un ciob de iad in tine.
Nu te ridici spre slavi pana nu cazi Cu fruntea grea in pulberea amara. Si daca-nvii in zambetul de azi E c-ai murit in lacrima de-aseara.
CELE MAI ACCESATE ARTICOLE
- BAUTURA ENERGIZANTA "HELL"
- PACATUL SI CHINURILE SODOMITILOR
CELE MAI ACCESATE LINKURI
- Niciunul
ANTI-GLOBALIZARE

Katherine Albrecht
Question 9/11
Antiwar
Information Liberation
Information Clearing House
Global Research
National Priorities
Oped News
Black Listed News
Free Press Intl.
Natural News
Revolution Radio
No World System
NEAMUL ROMANESC

Luceafarul
O Carte Pe Zi
Revista Epoca
Analize Si Fapte
Monitorul Cultural
Arhiva Romaneasca
Floarea Darurilor
Protocronism
Tanarul Scriitor
Boabe De Grau
Daco Romanica
Revista Ecoul
Studii Etno Istorice
Dacologica
Universul Cartilor
Biblioteca On-Line 1
Biblioteca On-Line 2
Cartile Lui Artur Silvestri
Biblioteci Pentru Sate
Antologia De Nuvele
Hiperboreea
Alexandru Nemoianu
Dimitrie Grama
Raoul Sorban
Bucur Chiriac
Ion Marin Almajan
Zoe Dumitrescu Busulenga
Nestor Vornicescu
Corneliu Florea
Tit Simedrea
Mariana Braescu
Artur Silvestri
Ioan Miclau
Titus Filipas
Serban Andronescu
Aurel Ion Brumaru
Lucia Olaru Nenati
Adrian Dinu Rachieru
Theodor Codreanu
Studii Romano-Americane
Revista Iosif Vulcan
Viata De Pretutindeni
Malovat
Revista Rod
VOI N-ATI FOST CU NOI IN CELULE

de Radu GYR
Voi n-ati fost cu noi in celule, sa stiti ce e viata de bezne, sub ghiare de fiara, cu guri nesatule, voi nu stiti ce-i omul cand prinde sa urle strivit de catuse la glezne.
Voi n-ati plans in palme, fierbinte, strapunsi de cutitul tradarii. Sub cer fara stele, in drum spre morminte, voi n-ati dus povara durerilor sfinte spre slava si binele tarii.
In cantec cu noi laolalta trecand printre umbre peretii, voi n-ati cunoscut frumusetea inalta cum dorul irumpe, cum inima salta gonind dupa harfele vietii.
Ce-i munca de brate plapande, ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru, cum scartaie osul cand frigul patrunde, ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde sa spuneti aproapelui vostru.
Voi nu stiti in crunta 'nchisoare cum minte speranta si visul, cand usile grele se'nchid in zavoare, si'n teama de groaznica lui inclestare pe sine se vinde invinsul.
Ati stat la ospete'ncarcate gonind dupa fast si orgoliu, nici mila de noi si nici dor, nici dreptate, nici candela-aprinsa si nici libertate, doar ghimpii imensului doliu.
Asa sunteti toti cei ce credeti ca pumnul e singura faima. Fatarnici la cuget, pe-alaturi ne treceti, cand noi cu obraji ca pamantul si vineti, gustam din osanda si spaima.
Cand portile sparge-se-or toate si mortii vor prinde sa urle, cand lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate, voi nu stiti ce'nseamna'nvierea din moarte, caci n'ati fost cu noi in celule.
LACRIMI

de Radu GYR
Gonit din raiul lui, pesemne, un inger trist ni le-a adus, menirea lor in noi sa-nsemne ca-n lut mai zace-un strop de sus.
Spalam cu lacrimi rani şi spade, sfintim cu lacrimi un sarut, din lacrimi ridicam arcade pe unde viata ne-a durut.
Zvarlim in ele pietre grele si scoatem saci de aur, grei, topim un pumn de spini in ele si facem scari de funigei.
Din lacrimi punem pod genunii, din lacrimi inviem mereu, si impletind din lacrimi funii, ne priponim de Dumnezeu.
NOI NU AM AVUT TINERETE

de Radu GYR
Noi nu am avut tinerete, sa spumege viata in cupe; priveam cum din crengi padurete un fruct de otrava se rupe.
Nici lauri, nici mirt şi nici roze n-au vrut pentru noi sa zambeasca. Tot cerul de-atunci de moloze; luceafarul, tanar de iasca.
Noi nu am avut Heidelberguri cu blonde iubiri diafane; pe clare şi reci iceberguri in vis noi nu am plutit pe oceane.
Cu lavaliere boeme noi n-am fost pe sub harfele lunii; pe noi nu ne-au nins in poeme nici vişinii noptii, nici prunii.
La balul luminii-n careta n-am fost pe celeste terase; scriam doar pe inimi cu creta un spin, inca trei, inca şase.
Noi n-am strans medalii din soare , ci noaptea-m cules, pe tacute, stropi negri şi grei in ulcioare, prelinşi de pe cruci nevazute.
Cantam! Era sange poemul! Hoream! Curgeau lacrimi pe fete! Zambeam! Şi-n suras sta blestemul!
Noi nu am avut tinerete. Mereu şchiopatand prin dezastre, mereu cu osanda pe frunte, credeam ca tot spini sunt şi-n astre şi-n luna tot temnite crunte.
Ce vant secetos şi fierbinte ne-a frant orice aripi razlete? Cazuti in genunchi pe morminte, noi nu am avut tinerete!
Şi-aduna azi zdrentele anii şi visul ciubotele sparte. Prin pod se aud chitoranii cum petece rod mai departe.
Batrani, şi cu fete de ceata, cu paşi naclaiti in tristete, prin moarte-am trecut, nu prin viata. Noi nu am avut tinerete.
CANTECUL PAMANTULUI

de Nichifor Crainic
Pamantule rodnic, pamantule sfant, tu care mi-esti leagan, camin si mormant, ridica spre focul aceleasi stele credintele tale, credintele mele.
Evlavie tie, pamantule bun! in sanul tau doarme trecutul strabun pastrand, pietre scumpe din vremile-acele, comorile tale, comorile mele.
Cand gemi sub copite de cal framantat, de graniti dusmane adanc sfasiat, se sbat in furtuna maniilor grele durerile tale, durerile mele.
Involbura-n mine viteze puteri! iar cand voiu fi vrednic tarana sa-mi ceri, pe groapa-mi uitata sa cresti viorele: iubirile tale, iubirile mele.
Din clocotul inimii stinse sa-mi faci umbroasele coroane de falcini copaci,- pPrin mandrele varfuri sa urci catre stele nadejdile tale, nadejdile mele.

	Gabriel Teodor la LIPSA DE CARACTER A OMULUI…
	Pap Ferec la LIPSA DE CARACTER A OMULUI…
	sceptik la ALEX JONES DECONSPIRAT!
	sceptik la ALEX JONES DECONSPIRAT!
	Alin la ALEX JONES DECONSPIRAT!
	Topics about Arab… la INTERVIEW WITH FATHER ANDREW P…
	andrei la ALEX JONES DECONSPIRAT!

un blogger SCEPTIK

un blog sceptic