UN REVELION SCEPTIK

N-as vrea ca prin aceste ganduri sa fiu rastalmacit, nu vreau sa dau apa la moara celor ce in mod eronat atribuie Bisericii adjective din cele mai totalitariste. Totusi, la urma urmei, raman un scpetic, care are prostul obicei de a spune lucrurilor pe nume. Daca veti analiza la rece, veti constata ca am dreptate. Cei care inca nu s-au eliberat de duhurile bahice sunt sfatuiti sa dea ALT+F4.

Pe 1 ianuarie, tot globul celebreaza (nu zic sarbatoreste, nici praznuieste) trecerea in noul an. Noul an laic, pentru ca, din punct de vedere bisericesc noul an incepe la 1 septembrie. Conform acestuia mai intai avem Nasterea, Invierea si Inaltarea Domnului, apoi Adormirea Maicii Domnului. Dupa calendarul laic, noul an incepe cu Botezul, Invierea, Inaltarea si se termina cu.. NASTEREA. In fine…

Ei bine, cu aceasta ocazie, mobilele sunt floodate de sms-uri, liniile telefonice se inrosesc de cata informatii poarta, iar canalele Tv declanseaza o adevarata vanatoare de vedete care sa se strambe in fel si chip pe micul ecran, precum clownii, iar lumea, cu mic, cu mare, sa arate cu degetul inspre ei si sa rada. Oare potopul in vremea lui Noe, n-a venit pe cand oamenii mancau si beau? Desigur, nu vreau sa condamn adunarile, buna dispozitie, nici mancarea, nici bautura, insa vreau sa subliniez ca mai ales de Revelion este un spectacol grotesc, iar noi suntem actorii nu spectatorii. Si nu ne plateste nimeni, nici in bani nici in altceva cat de cat folositor. Din contra, ne pagubim. Iata cum.

Cu fiecare zi care trece, inaintam in varsta, iar cu fiecare an, inaintam in moarte. De 1 ianuarie toata lumea se veseleste, dar pentru ce? Oh, omule cu de la tine putere ai mai bifat un an in viata ta? Cu de la tine putere sezi acum si petreci cu cei dragi? Oare nu te comporti cam egoist? Petreci, dar ce petreci? Un nou an care trece pe langa tine. Vei fi mai batran, mai neputincios dar oare vei fi si mai intelept, asa cum presupune batranetea? Adevarata intelepciune este frica de Dumnezeu. Daca nu petreci noul an in frica de Dumnezeu, daca nu-I arati Lui recunostinta ca te-a invrednicit sa mai apuci nu un an ci o zi, daca nu incerci sa te despatimesti mai mult, sa te induhovnicesti mai mult, atunci anul ce vine va trece pe langa tine si bucuria ta cea de acum este in van. Oh, omule, ar zice un Efrem Sirul, oh, omule ar zice un Nicodim Aghioritul. In ziua cand crestinii il praznuiesc pe Sfantul Vasile cel Mare, de a carui putere se tem si dracii – si inca ce fug – tu, in loc sa iei parte cu smerenie la priveghere, petreci in nesimtire, noul an. Oare ce crezi, fratele meu, ca moartea nu te poate gasi la inceputul lui ianuarie? Oare iti alegi tu clipa mortii? Nu, moartea nu se teme de buna ta dispozitie insa dracii se tem de molitfele Sfantului Vasile. Dumnezeu?! Biserica?! Las’ c-am eu timp tot anu sa dau si pe la popa… Acum sampania sa curga. Muzica sa cante, femeile sa danseze. La multi ani tuturor! Si urmeaza apoi o serie de urari care mai de care mai prostesti, cu rima, fara rima, sincere, dar mai degraba pline de fatarnicie…

Sa ne aducem aminte, daca vrem sa ne mantuim, ca frica de Dumnezeu si teama de moarte il tin pe om departe de pacat. Cand omul se face pe sine Dumnezeu si cand omul isi acorda luisi centrul atentiei atunci vine si caderea. Sub diferite forme.

Pe timpul comunistilor il asteptam nu pe Mos Craciun ci pe Mos Gerila. Tot un Mos, tot cu barba, care aducea tot cadouri, insa un Mos DESACRALIZAT! Se dorea, asa cum astazi este evident pentru toti, indobitocirea omului, satanizarea lui, sau reeducarea lui. Trebuia sa te lepezi de credinta, de morala, de constiinta pentru a sluji cui? Satanei deghizate in diversi binefacatori ai omenirii. La fel cum se va autointitula si Antihristul cand va veni. Asa a fost nu numai cu Mos Craciun dar si cu Sfantul Vasile. Nu mai incepem anul cu binecuvantarea acestui mare sfant, ci, in locul lui, Revelionul, cu focuri de artificii, spectacole care mai de care mai hilare insa aceeasi desacralizare, aceeasi salbaticire. Iar astazi, datorita acestei reeducari ce mascat isi are continuitatea si in zilele noastre, desi sarbatorim pe Mos Craciun, nu mai simtim mirosul de tamaie din aer. Nici pe ingeri nu-i mai auzim cum colinda. Nu vedeti, parca nici colindele nu mai sunt colinde? Acum avem colinde remixate, cele traditonale mai rar. Joaca Irodiado, joaca! Acum e vremea ta. Iar noi, drept multumire iti vom da capul Sfantului Ioan Botezatorul, care semnifica orice om din zilele noastre care vrea sa duca o viata virtuoasa; orice om care refuza reeducarea si spalarea pe creier! Joaca…

Dedicat tuturor prietenilor, rudelor si apropiatilor care m-au scos din sarite cu mesaje aiurite cand un sincer si traditional La Multi Ani! ar fi fost si suficient si, mai ales crestineste. Fara „purtarea lor de grija” aceasta insemnare, poate, ar fi ramas la stadiul de schita. Daca aceste persoane ar afisa atata dragoste si grija pentru lecturarea unui scurt pasaj din Evanghelie sau pentru citirea unei mici predici… La multi ani si voua! Tuturor.

2008! Oare ne va rabda Dumnezeu pana la capat, ca sa prindem si 2009?…