un blogger SCEPTIK

Cu mare tristete va supun atentiei fratiilor voastre aceste impresii. ZIUA scrie ca nominalizarile facute de sinodul mitropolitan intrunit la Iasi au fost fraudate in defavoarea PS Calinic Botosaneanul. 500 de intelectuali au redactat un protest, dar cui ii pasa? Nu trebuie ignorat nici faptul ca frauda de acest gen devine o moda in BOR mai ales -si as vrea sa gresesc aici- de cand cu PF Daniel la pupitrul tehnic. Asa s-a intamplat si la Sibiu, unde trebuia sa iasa PS Andrei ca Mitropolit al Ardealului insa a iesit preferatul PF Daniel, Laurentiu Streza. Prima data iesise PS Andrei dar PF Daniel a dispus renumararea voturilor. Cam ca acuma la Iasi, acelasi scenariu, alti actori… Deh… Se pare ca PS Andrei ar fi suferit un preinfarct in urma acestor jocuri de culise nedemne. Acum a fost pus la zid PS Calinic, om duhovnicesc si smerit. In locul acestor oameni sunt sprijiniti, ridicati, propulsati, cum vreti sa-i spuneti, oameni de nimic, neduhovnicesti, care mai mult fac rau Ortodoxiei, cu tot cu studiile lor.

Iata niste semne de intrebare, dar stati asa, circul continua. Dupa ce-si pune oamenii lui in locuri cheie, PF Daniel ajunge la level 2: infiintarea de manastiri sau chiar trecerea unora in directa lui subordonare, prin care lucru, Sfintele Canoane sunt incalcate. Claudiu Tarziu si Dumitru Manolache scriu despre aceasta. Mai nou, PF Daniel vrea in directa sa subordine manastirea de la Techirghiol, acolo unde ieromonah este Parintele Arsenie Papacioc.

Victor Roncea, de la Ziua, dupa asasinarea Patriarhului Teoctist, musamalizata de presa si de organele competente, a dezvaluit intr-un numar Ziua cum ca PF Daniel a cerut vicarilor de la Patriarhie sa tina sub tacere celelalte taieturi de pe trupul Parintelui Teoctist. De asemenea, PF Daniel il are sub aripa sa atot-protectoare si pe PS Sofronie care, dupa cum dezvaluie unele figuri din anturajul Prea Sfintiei Sale, are apucaturi cam mafiote: ameninta famiile calugarilor ce nu i se supun in privinta ideilor ecumeniste si anti-canonice, face shimbari pe-acolo dupa bunul plac, oare sa mai amintim de Boboteaza din acest an? Si inca un lucru: la o televiziune locala din Oradea sunt niste inregistrari cu ierarhul sus-numit, in care acesta, intrebat ce crede despre anti-ecumenisti ar fi afirmat ceva de genul: “Astia? Nu-i bagati in seama, sunt niste draci. Dar vor veni ingerii si le vor taia aripile cu sabia”. Cum adica Prea Sfintite, o sa incepeti sa ne linsati? Cum spunea si Claudiu Tarziu, ati inceput cumva vanatoarea de anti-ecumenisti? S-a deschis sezonul? Este vorba despre acelasi ierarh care a indraznit sa jigneasca pe un Iustin Parvu sau Arsenie Papacioc, etichetandu-i drept senili, extremisti, etc. Prea Sfintia Voastra, extremisul nu e altul decat insusi persoana Sfintiei Voastre. Cum altfel ar putea fi catalogata/interpretata slujba in comun cu prelatul greco-catolic, daca nu un act de extremism? Sau atitudinea totalitara pe care o aveti fata de supusii Sfintiei Voastre. N-aveti pic de respect nici fata de IPS Bartolomeu, Mitropolitul sub ascultarea caruia sunteti: i-ati inchis telefonul in nas, spunandu-i sec: “Eu nu fac ascultare decat de Patriarh”. Oare ce-ar spune Sfintele Canoane despre asta, huh? Sau Sfintia Voastra nu dati socoteala in fata oamenilor, ci numai in fata Domnului…

Mie-mi miroase a dictatura. Ceva pute in toata tarasenia asta. Duhovnicia si interesul pentru sufletele noastre sunt sacrificate pentru interese proprii. Sinodalitate? Nici vorba. Corectitudine? Da’ de unde. Un nou produs, marca Daniel.

Sa traiti Tovarase! Ura! Ura! Ura!

Stie cineva vreun sculptor? Sa-i facem si o statuie…

Cateva materiale mai vechi la care tin, le public eu pentru ca aceia ce au bloguri in engleza si carora le-am trimis aceste articole spre publicare, n-au facut-o. Nu doresc devierea spre un blog bilingv, insa daca mai gasesc materiale de acest gen s-ar putea sa le public aici la english section. Daca se aduna mai multe poate voi porni un blog in engleza care va fi numai cu copy&paste. Pana una alta…

I dreamed I had an interview with God.

“So you would like to interview me?” God asked.

“If you have the time” I said.

God smiled. “My time is eternity.”
“What questions do you have in mind for me?”

“What surprises you most about humankind?”

God answered…
“That they get bored with childhood,
they rush to grow up, and then
long to be children again.”

“That they lose their health to make money…
and then lose their money to restore their health.”

“That by thinking anxiously about the future,
they forget the present,
such that they live in neither
the present nor the future.”

“That they live as if they will never die,
and die as though they had never lived.”

God’s hand took mine
and we were silent for a while.

And then I asked…
“As a parent, what are some of life’s lessons
you want your children to learn?”

“To learn they cannot make anyone
love them. All they can do
is let themselves be loved.”

“To learn that it is not good
to compare themselves to others.”

“To learn to forgive
by practicing forgiveness.”

“To learn that it only takes a few seconds
to open profound wounds in those they love,
and it can take many years to heal them.”

“To learn that a rich person
is not one who has the most,
but is one who needs the least.”

“To learn that there are people
who love them dearly,
but simply have not yet learned
how to express or show their feelings.”

“To learn that two people can
look at the same thing
and see it differently.”

“To learn that it is not enough that they
forgive one another, but they must also forgive themselves.”

“Thank you for your time,” I said humbly.

“Is there anything else
you would like your children to know?”

God smiled and said,
“Just know that I am here… always.”

If we were to find a short line to best describe the image of the last three centuries - 18th, 19th and 20 - this phrase would be “the protocol of Christ vs Europe dispute”. because in the last 300 years nothing happend in Europe that coudn’t be linked with Jessus Christ. In this argue between Christ and Europe Jessus tells Europe that she’s baptized in His name and must remain faithfull to him and His Church. At this advice, Europe responds:

- All religions are equal. The french enciclopedists told us so. And no one can be forced to belive one thing or another. Europe allows all the religions as folk superstitions, but doesn’t follow neither. When it will achieve its political purposes, then it will soon end this nonsense.

Christ asks with pain:

- How can you, people, live only for your imperialist and materialist interests, which means only to live for your animalic desires, such as food. I wanted to make gods out of you, and you run and choose to be inslaved like animals.

Europe responds:

- Your old-stuff. In stead of your Gospel we have found zoology and biology. Now we know we aren’t your followers or of your Heavenly Father, but of the monkey and the gorillas. We now strive to became gods as we only know no god but ourselfs.

Jessus speaks:

- You’re way to stuborn than the old jews. I’ve raised you from the barbaric darkness, like the blind man from the dirt. I spilled my blood for you. I’ve showned you my love, when all the angels turn their backs because of your stinking hellish smell. Back then, when you were in darkness and stinkth, I was the only one who stood cleaning you up and enlighting you. So, don’t be unfaithfull now, because if you do, you will return to that hard to stand darkness and smell.

Europe smiles and shoutes:

- Get away from us. We don’t want you. We follow the roman and the greek philosofy. Want we want is freedom. We have universities. Science is our guiding star. Our motto is: freedom, equality and brotherhood. Our mind is the god of all gods. You’re an asian. We deny you. You’re just a fairy tale of our old grandfathers.

At this, Christ, with tears in his eyes says:

- Fine, I’ll be leaving, but you’ll see. You left the path of God and went the path of Satan. The blessing and the hapyness has been taken from you. In My hand it’s your life and your death because I gaved myself up for you, died for you. With all this, I wont punnish you, but your sins and your fall from Me, your Savior. I have shown my Father’s love for all men, and wanted to save all of you, through love.

And Europe replies:

- Which love? Pure and menly hate against all of those who don’t agree with us, this is our plan. Your love is just a fairy tale, and instead of it, we have lifted the flag of nationalism, evolutionism and progress; and of science and culture. in this lays our salvation! And you, go away!

My brothers, says Saint Nikolai Velimirovici, in our times, this argue is over. Christ has left Europe, like in the Holy Scripture from the land of the gadariens, at their wish for Him to leave. But as soon as He left, it camed the war, the fear, the ruin and the destruction. The barbarism before the christienism, of the huns, longobards and africans has returned to Europe, only now, a 100 times more scarying. Jessus has taken His blessing and went far away. In his place, darkness and stinkth…

Altarul continua sa ramâna închis. Preotul înca nu începe Sfânta Jertfa, mai sunt multe lucruri care preced cina mistica; din adâncul altarului saluta cu cuvintele Mântuitorului însusi: „Pace tuturor!”. I se raspunde: „Si duhului tau!”. De pe amvon, diaconul trimite chemare tuturor, ca pe timpul primilor crestini, sa se arate iubitori unii fata de altii: „Sa ne iubim unii pe altii, ca într-un gând sa marturisim!”. Ultimele cuvinte ale chemarii sunt preluate de credinciosi, care cânta: „Pe Tatal, pe Fiul si pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita”, vestind ca, de nu ne vom iubi unii pe altii, nu vom putea iubi pe Cel ce este, tot, numai iubire; iubire deplina si desavârsita, care cuprinde în Treime si pe cel ce iubeste, si pe cel iubit, si însasi fapta de a iubi, prin care omul iubitor îl iubeste pe cel iubit. Cel ce iubeste: Dumnezeu-Tatal; Cel iubit: Dumne-zeu-Fiul; iubirea însasi care îi leaga: Dumne-zeu-Duhul Sfânt. în altar, preotul face trei închinaciuni, rostind în taina: „Iubi-te-voi, Doamne, virtutea mea; Domnul este întarirea mea si izbavitorul meu”; si saruta Sfântul Disc si Sfântul Potir, acoperite cu pocrovete, saruta marginea Sfintei Mese si, oricâti preoti liturghisitori s-ar afla, toti fac la fel; apoi îsi dau unii altora sarutare. „Cel mare” spune: „Hristos în mijlocul nostru!”. I se raspunde: „Este si va fi!”. Diaconii, de asemenea, oricât de multi ar fi, îsi saruta mai întâi fiecare orarul pe locul unde este reprezentata o cruce, apoi îsi dau sarutare unii altora, rosiind aceleasi cuvinte.

Mai demult, toti cei aflati în biserica îsi dadeau si ei, unii altora, sarutare, barbatii între ei, femeile între ele, spunând: „Hristos în mijlocul nostru!”, pentru a-si raspunde îndata: „Este si va fi!”. De aceea si astazi, cei ce iau parte la Sfânta Liturghie îi „aduna” în minte pe toti crestinii, nu doar pe cei de fata, ci si pe cei absenti, nu numai pe cei ce le sunt aproape de inima, dar si pe neprieteni; se grabesc a se împaca cu cei fata de care s-au aratat vreodata neiubitori sau nemultumiti, tuturor acestora trimitându-le în gând sarutarea pacii si spunând în taina: „Hristos în mijlocul nostru!”. Si raspund pentru ei: „Este si va fi!”. Fiindca, de nu va fi asa, mort va fi crestinul pentru toate sfintele slujiri ce vor urma, dupa cuvântul lui Hristos: „Lasa darul tau acolo, înaintea altarului, si mergi întâi si împaca-te cu fratele tau si apoi, venind, adu darul tau”. Si într-alt loc din Scriptura: „Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau îl uraste, mincinos este! Pentru ca cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate sa-L iubeasca”.

Stând pe amvon, cu fata catre popor, tinând cu trei degete orarul, diaconul rosteste vechea strigare: „Usile, usile!”, cea care în timpurile de demult era adresata strajerilor care stateau în fata usilor, pentru ca nimeni dintre pagâni, care îsi facusera obicei sa tulbure slujbele crestine, sa nu patrunda cu nerusinare si pângaritor în biserica. Astazi, aceste cuvinte sunt adresate celor de fata, ca sa-si pazeasca usile inimilor, unde s-a salasluit iubirea, pentru a nu patrunde acolo vrajmasul iubirii, iar usile gurii si ale urechilor sa se deschida pentru a asculta „Simbolul credintei”, drept care se ridica dvera din dreptul usilor împaratesti (sau „dvera de sus”), cea care se ridica atunci când mintea se cere a fi concentrata asupra tainelor preaînal-te. Iar diaconul îndeamna la atentie cu cuvintele: „întelepciune, sa luam aminte!”. Cântaretii, cu glas nesovaitor, barbateste, ca si cum ar cânta, dar semanând mai degraba cu un recitativ, citesc expresiv si ferm: „Cred într-Unui Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamântului, al tuturor celor vazute si nevazute”. Pastrând o mica pauza, pentru ca sa ramâna bine întiparita în mintea tuturor prima persoana a Sfintei Treimi, Dumnezeu-Tatal, continua, ridicând nu prea mult tonul: „Si în-tru-Unul Domn, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut, mai înainte de toti vecii. Lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mântuire S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi, în zilele lui Pontiu Pilat, si a patimit, si S-a îngropat; si a înviat a treia zi dupa Scripturi. Si S-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui; si iarasi va veni cu marire, sa judece viii si mortii, a Carui împaratie nu va avea sfârsit. Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viata facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce împreuna cu Tatal si cu Fiul este închinat si marit, Care a grait prin prooroci”. Pastrând pauza o clipa, pentru a se întipari deslusit în mintea tuturor a treia persoana a Sfintei Treimi - Dumnezeu-Duhul Sfânt, rostirea „Crezului” continua: „întru-una sfânta, soborniceasca si apostoleasca Biserica; marturisesc un botez, întru iertarea pacatelor. Astept învierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin”.

Cântaretii rostesc cu glas tare, barbateste, ferm, ca si cum fiecare cuvânt al acestei marturisiri de credinta s-ar înalta drept din inima, iar credinciosii repeta fiecare, odata cu ei, cuvintele „Simbolului credintei”. Sporind cu inima si cu duhul, îmbarbatându-se, stând drept în fata Sfântului Prestol, care acum închipuie ) Sfânta Masa a cinei celei de taina, preotul repeta în sine „Simbolul credintei” si toti litur-ghisitorii îl spun în sine, facând sa se clatine usor, deasupra Sfintelor Daruri, Sfântul Aer.

Interesu’ poarta fesu’, nu-i asa? Vecinii nostri bulgari si-au schimbat pozitia fata de Kosovo: vor sa-i recunoasca independenta. Da pentru ca a ajuns mirosul banilor si pe la ei iar USA si UE le-au strans barbateste mana si le-au facut cu ochiul. Si rusii la fel insa… Nu mai e pic de demnitate in lumea asta. Toti umbla dupa interese, dupa bani… Ce sa-i faci?