un blogger SCEPTIK

Cu ajutorul applet-ului de mai jos imi puteti da un mesaj si putem sta de vorba (chat). Daca sunt ONLINE, icon-ul din formularul de mai jos va fi colorat verde si imi puteti trimite mesaje in timp real. Daca sunt OFFLINE tastati mesajul dumneavoastra in locul indicat si eu il voi primi cand ma voi conecta.

PILDE 3, 19-34: Prin intelepciune, Domnul a intemeiat pamantul, iar prin intelegere a intarit cerurile. Prin stiinta Sa a deschis adancurile si norii picura roua. Fiul meu, sa nu se departeze acestea dinaintea ochilor tai; pastreaza intelepciunea si buna chibzuiala, deoarece ele sunt viata sufletului tau si podoaba pentru gatul tau. Atunci tu vei merge fara teama pe calea ta si piciorul tau nu se va poticni. De te culci, nu-ti va fi teama, iar de adormi, somnul tau va fi dulce. Sa nu te temi de frica fara veste si nici de vreo navala a celor pacatosi, ca Domnul este nadejdea ta si va feri piciorul tau de cursa. Nu zabovi a face bine celui ce are nevoie, cand ai putinta sa-l ajuti. Nu spune aproapelui tau: “Du-te si vino, maine iti voi da!”, cand poti sa-i dai acum. Nu pune la cale raul impotriva aproapelui tau, cand el locuieste fara grija langa tine. Nu te certa cu nimeni fara pricina, de vreme ce nu ti-a facut nici un rau. Nu ravni sa fii ca omul silnic si nu alege niciuna din caile lui; pentru ca omul cu gand rau este urat de Domnul, iar de cei drepti El este mai aproape. Domnul blesteama casa celui faradelege si binecuvanteaza adaposturile celor drepti. De cei batjocoritori El rade, iar celor smeriti le da har. Cei intelepti vor mosteni marirea, iar cei nebuni vor avea parte de oacara.

de Radu GYR

Nu dor nici luptele pierdute, nici ranile din piept nu dor, cum dor acele brate slute care sa lupte nu mai vor.

Cat timp in piept inima-ti canta ce-nseamna-n lupta-un brat rapus? Ce-ti pasa-n praf de-o spada franta cand te ridici c-un steag mai sus?

Infrant nu esti atunci cand sangeri, si nici cand ochii-n lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri sunt renuntarile la vis.

N. Iorga: Nu e nici nu mormant destul de bine inchis, ca sa nu patrunda intr-insul blestemul, si nici unul destul de adanc, pana la care sa nu se coboare recunostinta.

G. Baritiu: Nationalitatea si limba sunt mai scumpe decat toate, caci libertatea pierduta se poate recastiga, dar nationalitatea niciodata.

N. Iorga:O tara nu se poate cladi nici pe cel mai netagaduit avant al unui suflet genial, care urmareste cu mandrie soborul aripelor sale puternice, si inca mai putin pe maracinii impleticiti ai dibaciei politice, ci numai pe nemiscata piatra de temelie a caracterelor se s-au jertfit, pentru ca sa se creieze o patrie.

S. Mehedinti: Nu poti privi fara o reala melancolie, cum se cufunda in umbra uitarii depline toti cei ce n-au inteles ori n-au izbutit sa-si lege viata lor de ceva durabil. Ei sunt morti pentru sufletul unui popor chiar inainte de a muri fiziceste.

M. Kogalniceanu: Romania nu are alt ocrotitor decat pe Dumnezeu si sabia sa.

B. Delavrancea: Patria este pamantul plamadit cu sangele si intarit cu oasele inaintasilor nostri. Pentru ca sa fie o patrie, trebuie mai intai sa fie religia stramosilor, sfanta cuminecatura a sufletelor, calda adoratie a acelora, care au fost si nu mai sunt decat tarana si oase.

V. Voiculescu: Cea mai stralucita cununa purtata vreodata de o frunte, ramane tot cununa de spini.

N. Crainic: Cultul eroilor, cultul sfintilor, cultul stramosilor si al mortilor nostri familiari, sunt marturiile spirituale si pure si crestine in care traieste de aproape doua mii de ani neamul nostru.

Goethe: Nu sunt decat trei feluri de oameni: unii care slujesc lui Dumnezeu, fiindca l-au gasit; altii care se straduiesc a-l cauta si fara a-l fi gasit; si altii care traiesc fara a-l cauta si fara a-l fi gasit. Cei dintai sunt intelepti si fericiti; cei din urma sunt nebuni si nefericiti; cei din mijloc sunt nefericiti si intelepti.

Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte

In care te-adancira barbarii de tirani

Acum ori nicioadata croieste-ti alta soarta

La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani.

Acum ori niciodata sa aratam in lume

Ca-n aste maini mai curge un sange de roman

Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume

Triumfator in lupte, un nume de Traian.

Inalta-ti a ta frunte si cata-n jur de tine,

Cum stau ca brazii-n munte, voinici sute de mii

Un glas ei mai asteapta si sar ca lupu-n stane,

Batrani, barbati, juni, tineri din munti si din campii !

Priviti, marete umbre : Mihai, Stefan, Corvine

Romana natiune, ai vostri stranepoti

Cu bratele-narmate, cu focul nostru-n vine,

Viata-n libertate, ori moarte striga toti.

Pe voi va nimicira a pizmei rautate,

Si oarba nemurire la Milcov si Carpati !

Dar noi patrunsi la suflet de sfanta libertate,

Juram ca vom da mana sa fim pururea frati !

O mama vaduvita, de la Mihai cel Mare,

Pretinde de la fiu-si azi mana de-ajutor !

Si blastamata cu lacrimi in ochi pe orisicare

In astfel de pericol s-ar face vanzator.

De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Cand patria sau mama cu inima duioasa,

Va cere sa trecem prin sabie si foc !

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam ,

Acum se-ncearca cruzii in oarba lor trufie,

Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam.

Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata,

Uniti-va in cuget, unitiva-n simtiri !

Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata

Prin intriga si sila, viclene uneltiri !

Preoti cu crucea-n frunte, caci oastea e crestina

Deviza-i libertate si scopul ei prea sfant;

Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina

Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost'pamant.